Ce salarii aveau românii înainte de Revoluţie şi ce se putea cumpăra din venitul câştigat. Ne permitem mai multe acum?

Nu puţini sunt cei care îşi aduc aminte de perioada dinainte de Revoluţie, când fiecare român avea un loc de muncă asigurat, iar salariul era la un nivel care îţi permitea să duci un trai decent. Problema atunci erau magazinele goale şi faptul că aproape totul se cumpăra pe cartelă, cu raţia. „Adevărul“ vă prezintă o retrospectivă a salariilor câştigate atunci de români, în funcţie de ocupaţie, dar şi preţurile acelor vremuri.

În 1985, salariul mediu al unui angajat din România era de 2.827 de lei. Acum, câştigul salarial mediu se ridică la puţin peste 1.600 de lei, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

Dacă analizăm nivelul salariilor în funcţie de poziţia ocupată şi de domeniul de activitate, vom observa că unele lucruri s-au schimbat semnificativ în ultimii 28 de ani. De exemplu, angajaţii din învăţământ erau foarte bine plătiţi înainte de Revoluţie, accentul punându-se pe educaţie, iar salariul unui profesor cu înaltă calificare putea ajunge 5.600 de lei, dublu faţă de media pe economie, potrivit datelor agregate de portalul LABORSTA Internet. Astăzi, un angajat în învăţământ câştigă lunar, în medie, 1.400 de lei, sub media pe economie.

În 1985, perioadă de glorie a minieritului în România, un inginer la mina de cărbune câştiga lunar până la 4.900 de lei, iar un angajat în agricultură putea încasa până la 4.000 de lei. Cam acelaşi nivel salarial se înregistra şi în industria petrolului şi a gazelor naturale. În topul salarial al acelor vremuri, urmau jurnaliştii, inginerii chimişti, piloţii şi contabilii. Un contabil câştiga lunar aproximativ 3.500 de lei, cu 25% peste medie.

În coada clasamentului se situau chelnerii (1.865 de lei), şoferii de autobuz (1.920 de lei), poştaşii (2.040 de lei) şi confecţionerii (2.111 lei).

Şi, totuşi, ce îţi puteai permite atunci din acest salariu? Cele mai importante alimente aveau următoarele preţuri: ulei – 17 lei/litru, făină – 5 lei/kilogram, zahăr – 14 lei/kilogram, ouă – 16,8 lei/12 bucăţi, carne de vită – 43 de lei/kilogram, iar carnea de porc – 37 de lei/kilogram, potrivit datelor LABORSTA Internet.

Din salariul mediu de 2.827 de lei pe lună, se puteau cumpăra 202 kilograme de zahăr, spre exemplu (excluzând însă faptul că la acea vreme cu greu reuşeai să cumperi alimente, produsele se vindeau pe cartelă). Astăzi, un kilogram de zahăr are un preţ mediu de 5 lei, astfel că un salariat care câştigă 1.600 de lei pe lună poate cumpăra cu această suma 320 de kilograme de zahăr, cu aproape 60% mai mult decât în urmă cu 28 de ani. Atunci, puteai cumpăra din salariul încasat într-o lună 66 de kilograme de carne de vită, acum poţi cumpăra 80 de kilograme.

Cea mai mare diferenţă este la cafea. În 1985, 500 de grame de cafea se vindeau cu 105 lei, iar acum – cu aproximativ 25 de lei. Salariul de atunci echivala cu 13,5 kilograme de cafea, iar acum – cu 32 de kilograme, cu 137% mai mult.

Sunt însă şi produse, care raportate la salariul mediu, sunt mai scumpe în prezent. De exemplu, salariul de atunci era echivalentul a peste 1.400 de kilograme de mere. Acum, salariul este echivalentul a 530 de kilograme de mere.

La vremea respectivă, o maşină Dacia 1300 costa 75.000 de lei, ceea ce însemna că trebuia să pui aproape 27 de salarii deoparte pentru a ţi-o cumpăra. Acum, un Logan costă aproximativ 7.000 de euro (31.500 de lei), iar pentru asta ar trebui să pui 20 de salarii deoparte.

De ce o ducem, în general, mai rău

În primul rând, trebuie menţionat faptul că în anii ’80 aproximativ opt milioane de români erau angajaţi şi realizau venituri considerate decente. Acum, există o foarte mare discrepanţă între populaţie, unii au un trai foarte bun, în timp ce alţii trăiesc în sărăcie, iar media pe economie este mai puţin relevantă faţă de cea din 1985. Acum, o mare parte din populaţie este dependentă de ajutoare sociale, numărul şomerilor şi al pensionarilor este semnificativ mai mare.

În al doilea rând, abundenţa de produse şi servicii este acum foarte mare, ceea ce presupune cheltuieli mai mari, restricţiile din trecut au dispărut, nici nu se poate face o comparaţie. Înainte de revoluţie nu existau calculatoare, telefoane mobile, cablu TV, internet, numărul de maşini era mult mai mic, iar benzina era raţionalizată. În plus, nu putem ignora faptul că peste patru milioane de români plătesc acum rate la bancă.