Roşia Montană - o bibliotecă de 6,3 trilioane de dolari
Studiul meu va fi un amalgam de simbolistică, cifre exacte, întrebări şi semnale de alarmă, fiind în acelaşi timp şi un denunţ penal adresat autorităţilor statului.
Roşia Montană este o bibliotecă. Iar o bibliotecă are 3 preţuri:
1. Preţul hârtiei din care sunt făcute cărţile, atunci când le vindem pentru reciclarea maculaturii. "Puţin, foarte puţin", aşa se spunea într-o reclamă. Atunci nu contează dacă sunt cărţi de istorie, de economie, de ştiinţă, de filosofie, de bune maniere...
2. Preţul de achiziţie al cărţilor. Cine a cumpărat vreodată o carte, ştie că acestea nu sunt ieftine. Iar ca să-ţi faci o bibliotecă, efortul financiar este considerabil.
3. Cunoştinţele conţinute. Oricine are o bibliotecă acasă, ştie că nu a citit toate cărţile pe care şi le-a cumpărat. Şi aici nu este vorba despre faptul că nu aţi reusit să memoraţi un dicţionar sau vreo enciclopedie. Cartea se citeşte pentru informaţie, dar mai ales pentru spirit. Iar acesta este nepreţuit, este de sorginte divină. Cărţile sunt izvor de cunoaştere, iar suma lor, biblioteca, ne formează ca oameni, şi este izvor pentru alte cărti.
Deci ce facem cu biblioteca Roşia Montană?
1. O dăm la "fier vechi", aşa cum am făcut cu toate combinatele, sistemele de irigaţii, resursele naturale (petrol, păduri s.a.) şi vom încasa câteva miliarde de euro?
2. O preţuim pentru că o avem şi o valorificăm cu puterile noastre, în interesul nostru? Cred că este motivant să te gândeşti la 6,3 trilioane de dolari. Apropo. Ştiti cum se scrie în cifre? Sau cât înseamnă? Să vă ajut: 6.300 miliarde de dolari (şasemiitreisutemiliardedolari). Pun pariu că ştiaţi.
3. O punem în valoare şi facem PLUS VALOARE, sau VALOARE ADĂUGATĂ, nu doartaxe pe valoare adăugată? Asta înseamnă că din lemn facem mobilă, din tablă facem maşini, din aur facem bijuterii. Şi nu doar aurul contează. Mai sunt câteva elemente chimice a căror valoare despre care vorbim să fie mult mai mare de 6,3 trilioane de dolari.
De ce 6,3 trilioane de dolari?
Pentru că în multe declaraţii ale unor persoane implicate în diverse perioade de timp în prospecţiuni geologice asupra zăcămintelor de la Roşia Montană se menţionează şi cantităţile de elemente continute de minereu. Acestea sunt susţinute de inginerul geolog şefAurel Sântimbrean, de deputatul Mugurel Surupăceanu, de Călin Gabriel Tămaş, lector doctor la Departamentul de Geologie, Facultatea de Biologie şi Geologie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, precum şi de multe ONG-uri. Pe lângă aceste date, mai sunt unele care reies dintr-un buletin de analiză, dar în care nu sunt precizate locurile de recoltare (puţuri, lacuri, ape curgătoare), adâncimea de prelevare şi alte date de identificare.
Astfel, în urma consultării mai multor surse, mi-am permis să fac o centralizare a acestora. Astfel, ele vor fi diferenţiate pe culori, după cum urmează:
- culoare roşie vor fi cele oficiale (Sântimbrean), exprimate în grame per tona de minereu;
- culoare galbenă vor fi cele din buletinul de analiză, despre care nu am date procentuale per tona de minereu;
- culoare albastră vor fi metalele platinice, despre care nu am găsit referiri nicăieri, dar despre care se ştie că însoţesc minereurile de aur şi argint.
Folosesc noţiunea de elemente deoarece este ştiut faptul că acestea se împart în metale, nemetale, metale tranziţionale, metale alcaline, metale alcalino-pământoase, metaloizi, halogeni, gaze nobile, lantanide şi actinide.
Vă prezint şi tabelul cu buletinul de analiză din care am extras elementele ce vor fi evidenţiate cu culoarea galbenă.
Chimismul apei limpezite (cu steril detoxificate)
Proba(2)
|
TN001 Standard
|
Proba(2)
|
TN001 Standard
| ||||||
RM1
|
RM2
|
RM3
|
RM1
|
RM2
|
RM3
| ||||
Cianuri totale(3)
|
1,13
|
5,09
|
3,29
|
0,1
|
Mangan
|
0,3
|
0,8
|
‹ 0,1
|
1
|
Cianura slab disociabila(3)
|
0,37
|
0,77
|
0,22
|
...
|
Molibden
|
0,4
|
0,3
|
0,4
|
...
|
Thlocianat
|
70
|
69
|
91
|
...
|
Sodiu
|
725
|
900
|
705
|
...
|
Cianat
|
390
|
390
|
350
|
...
|
Niobiu
|
‹ 0,1
|
‹ 0,1
|
‹ 0,1
|
...
|
Tiosaruri
|
‹ 2
|
‹ 2
|
2,50
|
...
|
Neodim
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
...
|
Amoniac
|
6,6
|
7,3
|
25
|
2
|
Nichel
|
0,20
|
0,40
|
0,20
|
0,5
|
Aur
|
0,0085
|
0,043
|
0,0165
|
...
|
Fosfor
|
‹ 1
|
‹ 0,5
|
‹ 1
|
...
|
Argint
|
‹ 0,05
|
‹ 0,05
|
‹ 0,05
|
0,1
|
Plumb
|
‹ 1
|
‹ 1
|
‹ 1
|
0,2
|
Aluminiu
|
‹ 0,2
|
0,2
|
0,20
|
5
|
Praseodim
|
‹ 0,005
|
‹ 0,005
|
‹ 0,005
|
...
|
Arsenic
|
0,30
|
‹ 0,2
|
0,20
|
0,1
|
Rubidiu
|
0,35
|
0,35
|
0,50
|
...
|
Bor
|
0,20
|
0,2
|
0,40
|
...
|
Sulf
|
660
|
1.030
|
962
|
...
|
Bariu
|
‹ 0,05
|
‹ 0,05
|
‹ 0,05
|
...
|
Sulfat(1)
|
1.980
|
3.090
|
2.886
|
600
|
Beriliu
|
‹ 0,02
|
‹ 0,05
|
‹ 0,02
|
...
|
Antimoniu
|
0
|
0,28
|
0,06
|
...
|
Bismut
|
‹ 0,02
|
‹ 0,02
|
‹ 0,02
|
...
|
Scandiu
|
‹ 0,5
|
‹ 0,1
|
‹ 0,5
|
...
|
Calciu
|
401
|
675
|
707
|
300
|
Seleniu
|
‹ 5
|
‹ 5
|
‹ 5
|
0,1
|
Cadmiu
|
‹ 0,5
|
‹ 0,1
|
‹ 0,5
|
0,2
|
Silicon
|
8
|
6
|
8
|
...
|
Ceriu
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
...
|
Samariu
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
...
|
Cobalt
|
0,40
|
0,40
|
0,80
|
1
|
Staniu
|
‹ 0,2
|
‹ 0,2
|
‹ 0,2
|
...
|
Crom
|
‹ 0,2
|
‹ 0,2
|
‹ 0,2
|
1
|
Strontiu
|
1,4
|
2,1
|
2,1
|
...
|
Cesiu
|
‹ 0,02
|
‹ 0,02
|
‹ 0,02
|
...
|
Tantal
|
‹ 0,005
|
‹ 0,005
|
‹ 0,005
|
...
|
Cupru
|
0,10
|
0,10
|
0,10
|
0,1
|
Terbiu
|
‹ 0,005
|
‹ 0,005
|
‹ 0,005
|
...
|
Disprosiu
|
‹ 0,01
|
‹ 0,05
|
‹ 0,01
|
...
|
Telur
|
‹ 0,1
|
‹ 0,1
|
‹ 0,1
|
...
|
Erbiu
|
‹ 0,01
|
‹ 0,05
|
‹ 0,01
|
...
|
Toriu
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
...
|
Europiu
|
‹ 0,002
|
‹ 0,05
|
‹ 0,002
|
...
|
Titan
|
‹ 0,2
|
‹ 0,2
|
‹ 0,2
|
...
|
Fier
|
0,20
|
1,4
|
1,0
|
5
|
Taliu
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
‹ 0,03
|
...
|
Galiu
|
‹ 0,2
|
‹ 0,1
|
‹ 0,2
|
...
|
Tuliu
|
‹ 0,005
|
‹ 0,005
|
‹ 0,005
|
...
|
Gadoliniu
|
‹ 0,05
|
‹ 0,05
|
‹ 0,05
|
...
|
Uraniu
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
...
|
Germaniu
|
‹ 0,5
|
‹ 1
|
‹ 0,5
|
...
|
Vanadiu
|
‹ 0,5
|
‹ 0,5
|
‹ 0,5
|
...
|
Hafniu
|
‹ 0,1
|
‹ 0,1
|
‹ 0,1
|
...
|
Wolfram
|
‹ 0,1
|
‹ 0,1
|
‹ 0,1
|
...
|
Mercur
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
0,05
|
Ytriu
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
...
|
Potasiu
|
142
|
136
|
132
|
...
|
Yterbiu
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
...
|
Lantan
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
...
|
Zinc
|
‹ 0,2
|
‹ 0,1
|
‹ 0,2
|
0,5
|
Litiu
|
‹ 0,1
|
‹ 0,1
|
‹ 0,1
|
...
|
Zirconiu
|
‹ 0,1
|
‹ 0,1
|
‹ 0,1
|
...
|
Magneziu
|
5,4
|
14,4
|
8,2
|
100
| |||||
Nota: (1) Calculat pe baza presupunerii că sulful total este sulfat.
Unităţi în mg/l
Rezultatele sunt în condiţii de laborator şi pot să nu fie la fel în practică.
‹ Indică nedetectabil în limitele metodei de testare.
| |||||||||
Tabelul 1
Pentru preţurile elementelor am consultat mai multe site-uri ale unor firme care tranzacţionează unele dintre ele, oprindu-mă la http://www.chemicool.com/ . Trebuie făcută precizarea că acestea sunt nişte preţuri orientative, medii, ele suferind o fluctuaţie în sus sau în jos pe bursă, în funcţie de cerere şi ofertă. De asemenea, am considerat elementul în stare aproape pură, nu sub formă de oxizi, săruri sau alte forme de prezentare sau paletizare şi transport, ştiut fiind faptul că o puritate scăzută înseamnă şi un preţ scăzut. Dar aceasta este o altă discuţie care ar viza fiecare element în parte, pe grade de puritate sau metode şi cantităţi de livrare, în funcţie de standarde şi de cerinţele specifice clienţilor şi ofertanţilor, de posibilităţile de rafinare, cantităţi şi multe alte criterii. De asemenea, contează starea aproape pură, deoarece are preţul cel mai ridicat şi mai aproape de realitate, ştiut fiind faptul că de pildă, lemnul în picioare în pădure are un preţ, iar cel prelucrat sub formă de cherestea are alt preţ. Bineînţeles că dacă se prezintă şi sub formă de mobilă, preţul acestuia creşte mult mai mult.
Nr. crt.
|
Număr atomic
|
Element
|
Simbol chimic
|
Pret USD / 100 grame
|
Pret USD / 1 gram
|
Cantitate per tona minereu
|
Valoare element per tona minereu
|
1
|
3
|
Litiu
|
Li
|
27
|
0,27
|
-
|
-
|
2
|
4
|
Beriliu
|
Be
|
748
|
7,48
|
-
|
-
|
3
|
21
|
Scandiu
|
Sc
|
1.400
|
14
|
-
|
-
|
4
|
22
|
Titan
|
Ti
|
661
|
6,61
|
1.000
|
6.610
|
5
|
23
|
Vanadiu
|
V
|
220
|
2,20
|
2.500
|
5.500
|
6
|
24
|
Crom
|
Cr
|
32
|
0,32
|
50
|
16
|
7
|
27
|
Cobalt
|
Co
|
21
|
0,21
|
30
|
6,30
|
8
|
28
|
Nichel
|
Ni
|
7,7
|
0,07
|
30
|
2,31
|
9
|
31
|
Galiu
|
Ga
|
220
|
2,20
|
300
|
660
|
10
|
32
|
Germaniu
|
Ge
|
360
|
3,60
|
20
|
72
|
11
|
33
|
Arsen
|
As
|
320
|
3,20
|
5.000
|
16.000
|
12
|
34
|
Seleniu
|
Se
|
61
|
0,61
|
-
|
-
|
13
|
37
|
Rubidiu
|
Rb
|
1.200
|
12
|
-
|
-
|
14
|
38
|
Strontiu
|
Sr
|
100
|
1
|
-
|
-
|
15
|
39
|
Ytriu
|
Y
|
430
|
4,30
|
-
|
-
|
16
|
40
|
Zirconiu
|
Zr
|
157
|
1,57
|
-
|
-
|
17
|
41
|
Niobiu
|
Nb
|
18
|
0,18
|
-
|
-
|
18
|
42
|
Molibden
|
Mo
|
44
|
0,44
|
10
|
4,40
|
19
|
44
|
Rutheniu
|
Ru
|
1.400
|
14
|
-
|
-
|
20
|
45
|
Rhodiu
|
Rh
|
13.000
|
130
|
-
|
-
|
21
|
46
|
Paladiu
|
Pd
|
5.833
|
58,33
|
-
|
-
|
22
|
47
|
Argint
|
Ag
|
120
|
1,20
|
10
|
12
|
23
|
48
|
Cadmiu
|
Cd
|
46
|
0,46
|
-
|
-
|
24
|
55
|
Cesiu
|
Cs
|
1.100
|
11
|
-
|
-
|
25
|
57
|
Lantan
|
La
|
800
|
8
|
-
|
-
|
26
|
58
|
Ceriu
|
Ce
|
380
|
3,80
|
-
|
-
|
27
|
59
|
Praseodim
|
Pr
|
470
|
4,70
|
-
|
-
|
28
|
60
|
Neodim
|
Nd
|
420
|
4,20
|
-
|
-
|
29
|
62
|
Samariu
|
Sm
|
360
|
3,60
|
-
|
-
|
30
|
63
|
Europiu
|
Eu
|
135.000
|
1.350
|
-
|
-
|
31
|
64
|
Gadoliniu
|
Gd
|
450
|
4,50
|
-
|
-
|
32
|
65
|
Terbiu
|
Tb
|
4.040
|
50,40
|
-
|
-
|
33
|
66
|
Disprosiu
|
Dy
|
450
|
4,50
|
-
|
-
|
34
|
68
|
Erbiu
|
Er
|
540
|
5,40
|
-
|
-
|
35
|
69
|
Tuliu
|
Tm
|
7.000
|
70
|
-
|
-
|
36
|
70
|
Yterbiu
|
Yb
|
1.400
|
14
|
-
|
-
|
37
|
72
|
Hafniu
|
Hf
|
120
|
1,20
|
-
|
-
|
38
|
73
|
Tantal
|
Ta
|
450
|
4,50
|
-
|
-
|
39
|
76
|
Osmiu
|
Os
|
7.700
|
77
|
-
|
-
|
40
|
77
|
Iridiu
|
Ir
|
4.200
|
42
|
-
|
-
|
41
|
78
|
Platina
|
Pt
|
13.000
|
130
|
-
|
-
|
42
|
79
|
Aur
|
Au
|
5.540
|
55,40
|
1,5
|
83,10
|
43
|
80
|
Mercur
|
Hg
|
48
|
0,48
|
-
|
-
|
44
|
81
|
Taliu
|
Tl
|
48
|
0,48
|
-
|
-
|
45
|
83
|
Bismut
|
Bi
|
39
|
0,39
|
20
|
7,80
|
46
|
90
|
Thoriu
|
Th
|
-
|
-
|
-
|
-
|
47
|
92
|
Uraniu
|
U
|
-
|
-
|
-
|
-
|
TOTAL
|
28.973,91 USD / tona minereu
| ||||||
TOTAL
|
lipsesc date despre concentraţie sau preţuri (thoriu, uraniu)
| ||||||
TOTAL
|
lipsesc date despre prezenţă şi concentraţie
| ||||||
Surpriză? Sunt elemente de care nu ştiaţi? Şi eu am păţit chestia asta şi a trebuit să le verific în Sistemul Periodic al lui Mendeleev pe unele dintre ele. Şi pentru mai multă claritate, am întocmit un tabel cu utilizări ale acestor elemente. În paranteză fie spus, senatorul Haralambie Vochiţoiu, vicepreşedintele Comisiei pentru Roşia Montană, de profesie inginer minier recunoaşte că este vorba despre "48 de metale grele", fără a preciza care sunt acestea.
Element
|
Utilizari
|
Litiu
|
- prepararea tritiului 3H, intră în compoziţia agenţilor de răcire din reactoarele nucleare
- lubrifianţi pentru temperaturi înalte
|
Beriliu
|
- transparenţa la raze X îl recomandă pentru fabricarea ferestrelor şi a tuburilor pentru radiaţii X
- în industria aerospaţială pentru sateliţi şi vehicule spaţiale
- în reactoarele nucleare, ca moderator, agent absorbant sau reflector pentru neutroni
- aliaje speciale de Cu pentru scule, proiectile
|
Scandiu
|
- aliaje de aluminiu-scandiu pentru componente din industria aerospaţiala, echipamente sportive şi de pescuit
- în rafinarea petrolului (izotopul 45Sc ca agent de urmărire)
- ca îngrăşământ
|
Titan
|
- aliaje de Fe, V, Mo pentru aliaje puternice şi uşoare în industria aerospaţiala (motoare cu reacţie, proiectile, nave spaţiale)
- costume de scafandru autonome pentru adâncimi mari
- uz militar
- procese industriale (chimie şi petro-chimie, uzine de desalinizare, hârtie)
- medicină (proteze şi implanturi ortopedice şi dentare, instrumentar)
- bijuterii, telefoane mobile, automobile, industria agro-alimentară
- pigment TiO2 pentru vopsea albă
|
Vanadiu
|
- aliaje de oţel şi titan pentru scule de mare viteză, motoare de avion, aeronautică
- aliaje cu galiu pentru magneţi şi superconductori
- catalizator pentru anumite reacţii chimice
|
Crom
|
- îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului la coroziune, duritate şi rezistenţa la rupere
- galvanizare, catalizator pentru anumite reacţii chimice, coloranţi, colorarea verzuie a sticlei, detergenţi
|
Cobalt
|
- izotopul radioactiv 60Co este utilizat la radioterapia cu raze gamma
- îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului, componente pentru aeronautică şi motoare, galvanizare
- pigmenţi albastru şi galben pentru colorarea ceramicii şi a sticlei
- aliaje cu Samariu pentru magneţi permanenţi
|
Nichel
|
- aliaje de oţel inoxidabile
- baterii NiCd şi acumulatori Ni-MH
- magneţi permanenţi
|
Galiu
|
- termometre medicale (din cauza toxicităţii mercurului)
- spectacole de ''magicieni'' (linguri care se topesc în palmă)
- semiconductori, leduri şi diode laser, panouri fotovoltaice, oglinzi
|
Germaniu
|
- semiconductori, tranzistori şi circuite integrate
- spectroscopie şi detecţie infraroşie
- catalizatori şi aliaje
|
Arsen
|
- semiconductori, leduri şi diode laser, fotoconductori
- ignifugarea lemnului, insecticide, tăbăcărie
- măreşte duritatea aliajelor, muniţia de vânătoare (plumbul pentru alice)
- pirotehnie (focuri albe - indian), coloranţi (galben regal pentru vopsele de ulei)
|
Seleniu
|
- catalizator pentru multe reacţii chimice
- industria sticlei, pentru decolorarea ei sau colorarea în roşu
- celule solare şi fotoelectrice, toner fotografic, camere de filmat, redresarea curentului electric, copiatoare, luxmetre, explozibili
- îmbunătăţeşte lucrabilitatea aliajelor de Cu şi oţel
- şampoane anti-mătreaţă
- medicamente pentru creştere şi disfuncţii reproducătoare
|
Rubidiu
|
- fotocelule, tehnica vacuumului
- artificii (culoare roşie)
- sticlărie şi ceramică
- datarea rocilor cu 87Ru
|
Strontiu
|
- pirotehnie (culoare roşu aprins) şi rachete de semnalizare
- ceasuri atomice
- producerea tuburilor catodice pentru televiziunea color
- pasta de dinţi, terapia cancerului cu 90Sr care este radioactiv
|
Ytriu
|
- pietre zirconia, monitoare pentru computere, lentile foto şi video, becuri economice
- îmbunătăţeşte duritatea aliajelor de aluminiu şi magneziu
- izotopul radioactiv 90Y (produs în reactoarele nucleare de uraniu) se foloseşte la tratarea diferitelor tipuri de cancer
- fabricarea superconductorului YBCO (la - 178 OC)
- filtre pentru microunde, comunicaţii pentru sateliţi
- fabricarea televizoarelor color (culoarea roşie)
- camere de ardere pentru motoarele de rachetă
|
Zirconiu
|
- stomatologie şi implantologie, bijuterii
- moderator pentru reactoarele de fisiune
- catalizator în multe reacţii chimice
- în aliaj cu Li se foloseşte pentru absorbţia CO2
|
Niobiu
|
- obţinerea oţelurilor inoxidabile, criogenice şi refractare
- motoare de avion şi echipamente rezistente la temperaturi înalte
- obtinerea de superconductori
- bijuterii
|
Molibden
|
- creşte duritatea şi elasticitatea oţelului, rezistenţa termică şi la coroziune
- fabricarea avioanelor şi rachetelor, lubrifianţi pentru temperaturi ridicate
- catalizator în industria petrolieră
- fabricarea tranzistoarelor, lampi cu halogeni, medicină nucleară şi lămpi röntgen
|
Rutheniu
|
- este folosit pentru creşterea durităţii platinei şi paladiului
- în aliajele de titan, un adaus de 0,1 % măreşte considerabil rezistenţa la coroziune
- un aliaj de Ru-Mo are proprietăţi de supraconductor
- este folosit la contactele electrice din întrerupătoarele de Pt şi Pd
- catalizator pentru multe reacţii chimice
- bijuterii, computere
- izotopul radioactiv 106Ru este folosit în tratamentele cu citostatice a bolilor tumorale
|
Rodiu
|
- element de aliere pentru platină
- catalizator pentru anumite reacţii chimice
- strat de acoperire prin galvanizare sau vaporizare pentru instrumente optice şi bijuterii
- contacte electrice
|
Paladiu
|
- catalizatori pentru automobile şi pentru industria petrolieră
- instrumente chirurgicale, contacte electrice, bijuterii, ceasuri
- purificarea hidrogenului (absoarbe de până la 900 de ori volumul propriu de hidrogen)
|
Argint
|
- este folosit în electrotehnică şi electronică
- numismatică, bijuterii, industria fotografică, oglinzi
- stomatologie, instrumente medicale, proteze, utilizare germicidă
|
Cadmiu
|
- baterii NiCd
- aliaje pentru lagăre
- electroplacare
- pigmenţi, televizoare alb-negru şi color
- celule fotovoltaice (împreună cu Te)
|
Cesiu
|
- izotopul radioactiv 133Ce este folosit ca oscilator cuantic pentru ceasuri atomice, fiind etalon pentru Sistemul Internaţional de Unităţi la baza definirii etalonului pentru secundă
- substanţă de umplutură pentru lichidele de forat folosite pentru a atenua găurirea din timpul forării
- izotopul radioactiv 133Ce este folosit în medicină, măsurători şi hidrologie
- generatoare termoionice cu vapori de cesiu care convertesc energia termică în energie electrică
- aparate pentru recunoaşterea optică a caracterelor, fotomultiplicatori, camere video, materiale fotosensibile, detectoare de radiaţii gama şi raze X, magnetometre, lasere de mare energie, lămpi fluorescente, redresoare cu vapori
- utilizări în biologia moleculară, catalizatori în chimie
- izotopul radioactiv 133Ce poate fi folosit în dispozitive de dispersie radiologică (''bombe murdare'') - atenţionare de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică
|
Lantan
|
- este folosit pentru acumulatorii NiMH utilizaţi la automobilele hibride ( o baterie pentru Toyota Prius necesită aproximativ 10 kg de La)
- catalizator în cracarea petrolului
- ochelari pentru infraroşu, lentile pentru telescoape
|
Ceriu
|
- aliaje de aluminiu, amnare, pietre de brichete
- catalizatori pentru automobile
- medicamente pentru tratarea şi prevenirea infecţiilor celor arşi şi imunosupresive
|
Praseodim
|
- este folosit la fabricarea magneţilor permanenţi de mare intensitate pentru motoare şi generatoare electrice folosite la maşinile hibride şi turbine eoliene
- este folosit pentru acumulatorii NiMH folosiţi la automobilele hibride
- aliaje pentru motoare de avion
- ochelari pentru sudori şi suflătorii de sticlă
- aliaje pentru amnare şi pietre de brichetă
- pigmenţi pentru sticlă şi emailuri
- stroboscoape
|
Neodim
|
- magneţi permanenţi pentru computere, telefoane mobile, echipamente medicale, jucării, motoare, turbine eoliene, sisteme audio
- lasere pentru tratarea cancerului şi epilare, pentru tăierea şi sudarea oţelurilor
- ochelari de protecţie pentru suflătorii de sticlă
- pigmenţi pentru sticlă şi emailuri
- aliaje pentru amnare şi pietre de brichetă
|
Samariu
|
- magneţi permanenţi pentru microelectronică, generatoare eoliene, radare
- catalizator pentru unele reacţii chimice
- lasere cu raze X
- datare radioactivă
- izotopul 149Sm este adăugat în barele de siguranţă din reactoarele nucleare
- izotopul radioactiv 153Sm este folosit în tratarea mai multor tipuri de cancer
- superconductori
|
Europiu
|
- tuburi fluorescente, monitoare
- absorbant în reactoarele nucleare
- elemente de siguranţă fosforescente pentru eurobancnote
|
Gadoliniu
|
- îmbunătăţeşte rezistenţa la temperaturi înalte şi la oxidare a oţelurilor
- aplicaţii în domeniul microundelor, monitoarelor
- substanţe de contrast pentru imagistica de rezonanţă magnetică
|
Terbiu
|
- monitoare TV şi display-uri pentru smartphone
- substanţe de contrast pentru lumina ultravioletă
- elemente de siguranţă fosforescente pentru eurobacnote
- filme pentru înregistrări magneto-optice
- magneţi pentru motoare electrice folosite la maşinile hibride şi generatoare eoliene
- microfoane, fibră optică
|
Disprosiu
|
- materiale absorbante pentru reactoare nucleare
- senzori, microfoane, traductori
- fabricarea CD-urilor şi a hard-disk-urilor
- lămpi de mare putere pentru cinematografie
- laseri
|
Erbiu
|
- bare de control în reactoare nucleare
- pigmenţi pentru sticlărie
- filtre fotografice absorbante pentru lumina infraroşie
- lasere medicale
|
Tuliu
|
- surse portabile de raze X
- lasere, aliaje speciale cu alte metale rare
- elemente de siguranţă fosforescente pentru eurobancnote
|
Yterbiu
|
- surse portabile de raze X
- îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului inoxidabil
- laseri
- catalizatori în industria chimică
- detectori seismici
|
Hafniu
|
- bare de control pentru reactoare nucleare folosite la submarine
- lămpi stroboscopice, catozi pentru echipamente electronice
- aliaje speciale pentru aplicaţii aerospaţiale, motoare de rachetă
- procesoare pentru computere
|
Tantal
|
- filamente pentru tuburi vidate
- condensatoare şi rezistenţe de mare putere
- instrumente şi implanturi chirurgicale şi dentare
- oţeluri refractare
|
Osmiu
|
- aliaje foarte dure împreună cu alte metale platinice
- implanturi cardiace, scanări de amprente, vârfuri de peniţe
|
Iridiu
|
- fabricarea creuzetelor
- aliajele IrPt sunt folosite la confecţionarea termoelementelor
- aliajele IrOs sunt folosite la fabricarea vârfurilor de peniţe
- contacte electrice de mare putere
- izotopii radioactivi sunt folosiţi în radioterapia cancerului
|
Platina
|
- confecţionarea bijuteriilor
- echipamente de laborator, medicină dentară
- contacte electrice, magneţi permanenţi
- catalizatoare pentru autovehicule şi alte procese din chimie
|
Aur
|
- bijuterii, numismatică, broderii, coroane dentare
- preparate culinare extravagante
- scuturi pentru sateliţi, acoperiri pentru vizierele costumelor spaţiale
- microelectronică, tehnică fotografică
- izotopul radioactiv 198Au este folosit în tratarea anumitor forme de cancer
|
Mercur
|
- termometre, barometre, manometre, tensiometre, filtre acusto-optice
- cercetări ştiinţifice, stomatologie, electrochimie, amalgame, cosmetică, fungicide
- explozibili brizanţi
- pigmenţi, semiconductori
- extragerea aurului, argintului şi a platinei
- lămpi redresoare de curent alternativ, lămpi pentru raze ultraviolete
|
Taliu
|
- raticide şi insecticide
- semiconductori, sticlă optică pentru infraroşii, celule fotovoltaice
- detectoare de radiaţie gamma
|
Bismut
|
- medicină, cosmetică
- detectoare şi sisteme de stingere a incendiilor
- muniţie
|
Thoriu
|
- combustibil pentru reactoare nucleare
- ThO2 este folosit pentru materiale ceramice rezistente la temperaturi înalte
- lentile şi echipamente ştiinţifice
|
Uraniu
|
- uraniul sărăcit se foloseşte la blindaje şi proiectile de uraniu sărăcit, ecrane pentru radiaţii, containere de transport pentru materiale radioactive
- combustibil pentru reactoare nucleare
- bombe nucleare de diferite tipuri
|
În 1985 se punea problema exploatării a 30 de milioane de tone din zăcământul de la Roşia Montană. De când cu implicarea RMGC, cantitatea ce va fi exploatată a crescut la 218 milioane de tone. Cel puţin aşa reiese din planul exploatării prezentat în tabelul de mai jos.
Planul exploatării miniere pe cariere (milioane tone)
| ||||||||||
Anul
|
Cariera Cetate
|
Cariera Cîrnic
|
Cariera Orlea
|
Cariera Jig
|
Total
| |||||
Minereu
|
Steril
|
Minereu
|
Steril
|
Minereu
|
Steril
|
Minereu
|
Steril
|
Minereu
|
Steril
| |
0
|
1,3
|
7,0
|
0,3
|
0,1
|
-
|
-
|
-
|
-
|
1,6
|
7,1
|
1
|
4,2
|
6,1
|
15,0
|
7,2
|
-
|
-
|
-
|
-
|
19,2
|
14,5
|
2
|
3,2
|
6,2
|
17,2
|
8,5
|
-
|
-
|
-
|
-
|
20,4
|
14,6
|
3
|
5,0
|
6,4
|
13,5
|
10,1
|
-
|
-
|
-
|
-
|
18,5
|
16,5
|
4
|
11,0
|
9,9
|
4,9
|
9,2
|
-
|
-
|
-
|
-
|
15,9
|
19,1
|
5
|
0,5
|
0,2
|
15,3
|
19,0
|
-
|
-
|
-
|
-
|
15,8
|
19,2
|
6
|
-
|
-
|
14,5
|
20,5
|
-
|
-
|
-
|
-
|
14,5
|
20,5
|
7
|
-
|
-
|
13,1
|
21,9
|
-
|
-
|
-
|
-
|
13,1
|
21,9
|
8
|
1,0
|
6,0
|
5,3
|
7,1
|
4,1
|
2,2
|
3,2
|
6,3
|
13,5
|
21,5
|
9
|
1,5
|
6,3
|
11,1
|
16,2
|
-
|
-
|
-
|
-
|
12,5
|
22,5
|
10
|
2,7
|
15,2
|
3,5
|
2,1
|
3,4
|
0,3
|
4,3
|
3,6
|
13,9
|
21,1
|
11
|
11,9
|
15,3
|
-
|
-
|
0,2
|
5,9
|
0,8
|
0,8
|
12,9
|
22,1
|
12
|
2,3
|
2,9
|
-
|
-
|
13,1
|
14,1
|
-
|
-
|
15,4
|
17,0
|
13
|
4,1
|
3,3
|
-
|
-
|
11,4
|
4,3
|
-
|
-
|
15,6
|
7,6
|
14
|
15,1
|
16,2
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
15,1
|
16,2
|
Total
|
63,9
|
102,0
|
113,6
|
121,9
|
32,2
|
26,8
|
8,3
|
10,7
|
218,0
|
261,5
|
Notă: Valorile totale sunt rotunjite.
| ||||||||||
Tabelul 4
Sunt prezentate şi date estimative privind cantităţile de aur şi argint. Bineînţeles, aici nu sunt incluse situaţiile în care se vor găsi filoane de aur şi argint, care ar putea creşte de câteva ori (de 7-8 ori !!!) cantităţile de aur şi argint obţinute.
Rezerve exploatabile
| ||||||
Zăcământ
|
Minereu (milioane tone)
|
Conţinuturi de metal
|
Metal recuperabil
|
Raport
steril:util
| ||
Au
g/t
|
Ag
g/t
|
Au
t
|
Ag
t
| |||
Cetate
|
63,9
|
1,49
|
5,66
|
95,1
|
361,7
|
1,60
|
Cîrnic
|
113,6
|
1,62
|
9,74
|
184,0
|
1106,5
|
1,07
|
Orlea
|
32,2
|
1,18
|
2,23
|
38,0
|
71,8
|
0,83
|
Jig
|
8,3
|
1,62
|
10,65
|
13,4
|
88,4
|
1,29
|
Total
|
218,0
|
1,52
|
7,47
|
330,5
|
1628,4
|
1,20
|
Tabelul 5
Şi acum să facem o scurtă recapitulare a tabelelor pe care vi le-am prezentat. În tabelul 2, valoarea elementelor extrase dintr-o tonă de minereu ajunge la 28.973,91 USD. Din aceasta, valoarea aurului şi a argintului însumată ajunge la doar 95,10 USD, din care statului român îi revin doar 6 % (adică aproape 6 dolari la fiecare tonă prelucrată). Bineînţeles, vor fi unii care vor spune că nu am menţionat nimic despre costurile de extracţie, de prelucrare, carburanţi, energie electrică, costul cianurilor şi al explozibililor, salarii şi tot felul de impozite etc. Cu toate acestea, raportul între valoarea elementelor şi valoarea încasată de stat este de aproape 4.829 : 1. Adică din acei 6 dolari, statul roman va plăti costurile necesare mentenantei exploatării dupa închiderea minelor, costurile care ar decurge dintr-un posibil dezastru ecologic, costurile aferente spitalizării oamenilor afectaţi de cianurile folosite şi metalele grele rezultate etc.
Dar să nu mă pierd într-o dizertaţie inutilă (pentru moment). Având valoarea unei tone de minereu şi ştiind cantităţile ce se vor exploata, putem face mai departe calculele. Astfel:
Dar să nu mă pierd într-o dizertaţie inutilă (pentru moment). Având valoarea unei tone de minereu şi ştiind cantităţile ce se vor exploata, putem face mai departe calculele. Astfel:
28.973,91 USD/tona × 218 milioane tone = 6.316.312,38 milioane USD
sau
= 6.316,312 miliarde USD
sau
= 6,316 trilioane USD
Uimire! Înseamnă că proiectul Roşia Montană valorează 6,3 trilioane de dolari!!! Şi asta nu este tot. Nu am calculat valoarea elementelor evidenţiate pe fond galben (Tabelul 1) şi nici pe cele evidenţiate cu culoare albastră. Este foarte posibil să se poată extrage multe tone din fiecare element care nu a participat la precedentul calcul. Şi poate s-ar dubla sau tripla această valoare. Dar eu nu pot decât să fac speculaţii. În schimb, aş prefera să pun întrebări.
Cum mi-aş proteja această imensă sumă de bani? La această valoare, aproape că nu ar mai conta costurile de exploatare, salarii, redevenţe, taxe, carburanţi, energie electrică, şpăgi, promovare în media şi acţiuni de lobby. Nu m-ar interesa nici poluarea care ar rezulta, chiar dacă ar fi cea asumată prin proiect sau accidentală. Este ca şi cum aş face o simplă operaţie matematică: cât înseamnă un infinit împărţit la doi? Tot un infinit. Dar un infinit împărţit la trei? Tot infinit. De ce infinit? Pentru că de atât timp ar avea nevoie un om ca să câştige aceasta sumă, indiferent de pregătire, loc de muncă sau naţionalitate. În valoare absolută, nu ar conta dacă eşti miner român la Roşia Montană sau broker american pe Wall Street. Unul ar avea nevoie de un milion de vieţi, iar celălalt doar de o sută de mii. Şi nu încercaţi să faceţi calculele, pentru că am ales aleator numărul de vieţi. Aş putea să le schimb între ele şi tot nu ar conta, pentru că în timp ce minerul doar munceşte şi câştigă, celălalt poate să mai şi piardă într-o zi agoniseala de câteva mii de ani.
Am adus aminte de şpăgi şi acţiuni de lobby? Cu banii aceştia aş putea cumpăra orice guvern, aş putea cumpăra o majoritate dintre parlamentari (indiferent cărui partid aparţin) care să-mi creeze un cadru legislativ favorabil. Aş putea cumpăra oricâţi consilieri locali sau gazetari şi orice om s-ar putea intersecta cu interesele mele şi m-ar putea sprijini sau încurca. Mi-aş putea cumpăra oricât timp de emisie aş dori la orice televiziune sau radio şi oricât spaţiu publicitar în orice spaţiu media. Cât m-ar putea costa? Eu estimez între 2 şi 4 miliarde de dolari.
Dar eu aş face altceva cu banii aceştia. Pentru că eu sunt român şi patriot. Cu banii aceştia cred că ne-am putea permite ca ţară (din punct de vedere financiar şi tehnologic) să ne exploatăm singuri aceste rezerve fabuloase, pentru aproape toate elementele ce se găsesc în minereurile de la Roşia Montană. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite (din punct de vedere financiar dar nu şi tehnologic) o Staţie Spaţială Românească, o bază permanentă pe Lună şi una pe Marte, cu tot cu costurile de aprovizionare şi dezvoltare. Şi tot ne-ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite câteva mii de kilometri de autostradă (din punct de vedere financiar şi tehnologic) şi asfaltarea tuturor şoselelor şi străzilor din ţară, cu tot cu spăgile aferente. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite reabilitarea infrastructurii feroviare naţionale (şi din punct de vedere financiar dar şi tehnologic). Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite reabilitarea sistemului sanitar (din punct de vedere financiar, tehnologic nu se pune problema), astfel încât să nu mai fie nevoie să ne cumpărăm aspirină şi pansament la intrarea în spital, să nu mai fie nevoie să dăm şpagă doctorilor, iar ei să nu mai fie nevoiţi să o ia. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite să ne reparăm şcolile, să le dotăm laboratoarele, să ne plătim profesorii. Iar cu ajutorul lor am putea face Roşia Montană Valley, aşa cum americanii au Sillicon Valley. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi aş mai putea continua lista cu nişte pensii decente. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi s-ar crea sute de mii de locuri de muncă. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Aştept propuneri pentru modalităţi de cheltuire a altor sume de bani. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani.
Cum mi-aş proteja această imensă sumă de bani? La această valoare, aproape că nu ar mai conta costurile de exploatare, salarii, redevenţe, taxe, carburanţi, energie electrică, şpăgi, promovare în media şi acţiuni de lobby. Nu m-ar interesa nici poluarea care ar rezulta, chiar dacă ar fi cea asumată prin proiect sau accidentală. Este ca şi cum aş face o simplă operaţie matematică: cât înseamnă un infinit împărţit la doi? Tot un infinit. Dar un infinit împărţit la trei? Tot infinit. De ce infinit? Pentru că de atât timp ar avea nevoie un om ca să câştige aceasta sumă, indiferent de pregătire, loc de muncă sau naţionalitate. În valoare absolută, nu ar conta dacă eşti miner român la Roşia Montană sau broker american pe Wall Street. Unul ar avea nevoie de un milion de vieţi, iar celălalt doar de o sută de mii. Şi nu încercaţi să faceţi calculele, pentru că am ales aleator numărul de vieţi. Aş putea să le schimb între ele şi tot nu ar conta, pentru că în timp ce minerul doar munceşte şi câştigă, celălalt poate să mai şi piardă într-o zi agoniseala de câteva mii de ani.
Am adus aminte de şpăgi şi acţiuni de lobby? Cu banii aceştia aş putea cumpăra orice guvern, aş putea cumpăra o majoritate dintre parlamentari (indiferent cărui partid aparţin) care să-mi creeze un cadru legislativ favorabil. Aş putea cumpăra oricâţi consilieri locali sau gazetari şi orice om s-ar putea intersecta cu interesele mele şi m-ar putea sprijini sau încurca. Mi-aş putea cumpăra oricât timp de emisie aş dori la orice televiziune sau radio şi oricât spaţiu publicitar în orice spaţiu media. Cât m-ar putea costa? Eu estimez între 2 şi 4 miliarde de dolari.
Dar eu aş face altceva cu banii aceştia. Pentru că eu sunt român şi patriot. Cu banii aceştia cred că ne-am putea permite ca ţară (din punct de vedere financiar şi tehnologic) să ne exploatăm singuri aceste rezerve fabuloase, pentru aproape toate elementele ce se găsesc în minereurile de la Roşia Montană. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite (din punct de vedere financiar dar nu şi tehnologic) o Staţie Spaţială Românească, o bază permanentă pe Lună şi una pe Marte, cu tot cu costurile de aprovizionare şi dezvoltare. Şi tot ne-ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite câteva mii de kilometri de autostradă (din punct de vedere financiar şi tehnologic) şi asfaltarea tuturor şoselelor şi străzilor din ţară, cu tot cu spăgile aferente. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite reabilitarea infrastructurii feroviare naţionale (şi din punct de vedere financiar dar şi tehnologic). Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite reabilitarea sistemului sanitar (din punct de vedere financiar, tehnologic nu se pune problema), astfel încât să nu mai fie nevoie să ne cumpărăm aspirină şi pansament la intrarea în spital, să nu mai fie nevoie să dăm şpagă doctorilor, iar ei să nu mai fie nevoiţi să o ia. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite să ne reparăm şcolile, să le dotăm laboratoarele, să ne plătim profesorii. Iar cu ajutorul lor am putea face Roşia Montană Valley, aşa cum americanii au Sillicon Valley. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi aş mai putea continua lista cu nişte pensii decente. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi s-ar crea sute de mii de locuri de muncă. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Aştept propuneri pentru modalităţi de cheltuire a altor sume de bani. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani.
Entităţi interesate de Roşia Montană
Ar mai fi o discuţie despre cine este interesat de exploatarea zăcămintelor de la Roşia Montană. Pe internet am găsit o multitudine de firme, mai vechi sau mai noi, funcţionale sau desfiinţate, cu sedii mai mult sau mai putin fictive, în diverse paradisuri fiscale. Abundă internetul de diverse scheme şi conexiuni între acestea, mai ceva ca într-o teorie a conspiraţiei. O să enumăr doar câteva dintre ele, fără a avea pretenţia că acestea sunt toate şi fără a putea preciza care este rolul fiecăreia dintre ele:
- Starx Resources Ltd. (?);
- Gabriel Resources Ltd. („Gabriel Jersey") - simbol GBU pe bursa din Vancouver;
- CARTEL BAU - S.A.;
- FORICON - S.A.;
- COMAT TRADING - S.A.;
- Euro Gold Resources S.A. („Euro Gold");
- Deva Gold S.A.;
- Castle Europa Ltd.;
- Castle Europa S.A.;
- Euro Gold Resources S.A.;
- ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION - S.A. (RMGC în continuare) (www.rosiamontanagoldcorp.com ) ;
- European Goldfields Ltd. (www.egoldfields.com);
- Paulson & Co Inc (New York, NY);
- Electrum Strategic Holdings (New York, NY);
- Newmont Canada Limited;
- Newmont Mining, SUA;
- BSG Capital Markets;
- Grupul Barry Steinmetz;
- Gabriel Resources, cu sediul în Yukon (Canada);
- Gabriel Resources, cu sediul în Insulele Barbados;
- Gabriel Resources, cu sediul în Olanda;
- Rom Aur SRL;
- Baupost.
Ar fi interesant de ştiut cine sunt aceste firme, care este obiectul lor de activitate, cărei legislaţii se supun. Pentru că este greu de crezut că o firmă cu sediul într-un paradis fiscal trebuie să se supună vreunui control riguros cu privire la activitatea minieră, în situaţia în care este foarte posibil să nu existe legislaţie specifică. Astfel se însumează toate facilităţile şi lipsa reglementărilor din toate aceste ţări şi paradisuri fiscale. În aceste condiţii se demonstrează că o eventuală tragere la răspundere a RMGC pentru nerespectarea diferitelor obligaţii şi promisiuni asumate va fi, practic, imposibilă.
- Starx Resources Ltd. (?);
- Gabriel Resources Ltd. („Gabriel Jersey") - simbol GBU pe bursa din Vancouver;
- CARTEL BAU - S.A.;
- FORICON - S.A.;
- COMAT TRADING - S.A.;
- Euro Gold Resources S.A. („Euro Gold");
- Deva Gold S.A.;
- Castle Europa Ltd.;
- Castle Europa S.A.;
- Euro Gold Resources S.A.;
- ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION - S.A. (RMGC în continuare) (www.rosiamontanagoldcorp.com ) ;
- European Goldfields Ltd. (www.egoldfields.com);
- Paulson & Co Inc (New York, NY);
- Electrum Strategic Holdings (New York, NY);
- Newmont Canada Limited;
- Newmont Mining, SUA;
- BSG Capital Markets;
- Grupul Barry Steinmetz;
- Gabriel Resources, cu sediul în Yukon (Canada);
- Gabriel Resources, cu sediul în Insulele Barbados;
- Gabriel Resources, cu sediul în Olanda;
- Rom Aur SRL;
- Baupost.
Ar fi interesant de ştiut cine sunt aceste firme, care este obiectul lor de activitate, cărei legislaţii se supun. Pentru că este greu de crezut că o firmă cu sediul într-un paradis fiscal trebuie să se supună vreunui control riguros cu privire la activitatea minieră, în situaţia în care este foarte posibil să nu existe legislaţie specifică. Astfel se însumează toate facilităţile şi lipsa reglementărilor din toate aceste ţări şi paradisuri fiscale. În aceste condiţii se demonstrează că o eventuală tragere la răspundere a RMGC pentru nerespectarea diferitelor obligaţii şi promisiuni asumate va fi, practic, imposibilă.
Accidente asociate mineritului cu cianuri
Un aspect care se trece cu vederea este cel al accidentelor asociate cu mineritul cu cianuri. Lista este lungă şi cuprinde accidente în diferite locuri de exploatare, de pe toate continentele. Voi enumera doar câteva dintre acestea:
1971, 30 octombrie - Certej, Hunedoara, România - 300.000 metri cubi din ruperea digului şi alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare duce la moartea a 89 de oameni, 76 răniţi şi importante pagube materiale;
1982 - Zortman, Montana - 52.000 galoane de cianuri contaminează reţeaua de apă potabilă a oraşului Zortman - Zortman-Landusky Mine;
1989-1990 - Nevada - 8 scurgeri de cianuri, aproximativ 900 kg de cianura - Echo Bay Company's McCoy/Cove gold mine;
1993 - Summitville, Colorado, USA - contaminări cu cianuri şi metale grele pe o lungime de 17 mile a râului Alamosa; mina a fost deschisă în 1986 şi închisă în 1992 - Galactic Resources Ltd;
1994 - Marriespruit, Africa de sud - după o ploaie torenţială, un baraj de decantare cedează; 17 morţi;
1995 - Manila, Filipine;
1995 - Omai, Guyana - cedarea unui baraj duce la revărsarea a peste 3,2 milioane metri cubi de soluţii cu cianuri într-un râu şi afectarea a 23.000 de locuitori din aval - Cambior mining company's Omao gold mine;
1996 - Homestake Mine South Dakota, USA;
1997 - Gold Quarry Mine Nevada, territory of Western Shoshone, USA - o defecţiune duce la deversarea a peste 245 de mii de galoane de cianuri în doi afluenţi locali;
1998, apilie - Los Friles, Spania - un baraj cedează şi deversează peste 1,3 miliarde de galoane de acizi şi săruri de metale grele în râul care se află la baza acestuia;
1998, 29 mai - South Dakota, USA - aproape 7 tone de cianuri sunt deversate de la Homestake Mine în afluentul Whitewood Creek din munţii Black Hills, rezultând o masivă poluare a apei şi o cantitate mare de peşti morţi;
2000 - Baia Mare, România - o deversare de cianuri şi metale grele în Tisa şi Dunăre; otrăveşte rezervele de apă şi omoară fauna acvatică pe o lungime de peste 400 km din Romania, Ungaria şi Yugoslavia;
2000, 30 iunie - Papua Noua Guinee - prin râul Tinto Lihir se deversează cianuri în ocean;
2001, octombrie - Ghana - mii de metri cubi de cianuri şi metale grele dintr-un baraj s-au revărsat în timpul operaţiilor de minerit în Wassa West District;
2001, noiembrie - China - 11 tone de cianură sodică lichidă s-au revărsat într-un afluent al râului Luohe în provincia Henan;
2002, 16 mai - Nevada, USA - scurgeri de cianuri (aproximativ 24.000 de galoane) la Twin Creeks Mine; în alt accident 230.000 metri cubi de deşeuri toxice sunt deversate în Arizona;
2002, 9 iunie - Nevada, USA - scurgeri de cianuri la Denton - Rawhide Mine;
2003, ianuarie - Honduras - scurgeri masive de cianuri la mina San Andrés;
2003, 14 ianuarie - North Atlantic Autonomous Region, Nicaragua - scurgeri de cianuri în râul Bamban, 12 copii morţi - Hemconic / Greenstone în Bonanza, Canada;
2003, 29 mai - Wassa East District, Ghana - scurgeri de cianuri la Tarkwa Gold Mine;
2003, 2 decembrie - USA - deversări de cianuri la mina Briggs, Balleratt;
2004, 11 ianuarie - Ghana - scurgeri de cianuri în râul Kubreko - Bogoso Gold Limited, subsidiara a Golden Star Resources;
2004, 30 ianuarie - guvernul australian confirmă prin rapoarte scurgeri de cianuri în pânza de apă freatică - Kalgoorlie Gold Mine;
2004, 18 martie - România - 10 tone de substanţe toxice şi cianuri se scurg în Siret; un accident similar a mai fost şi în 2001;
2004, 25 iunie - guvernul chinez raportează 7 cazuri de scurgeri de cianuri în ultima săptămână, soldată cu 21 morţi;
2004, 7 august - Papua Noua Guinee - scurgeri de cianuri la dezafectarea minei Misima;
2004 - 23 octombrie - Ghana - scurgeri de cianuri dintr-un iaz de decantare în râul Aprepre - Bogoso Gold Limited, Canada;
2005, 20 iunie - mina de aur Phu Bia, Laos - scurgeri de cianuri ce afectează populaţia piscicolă şi aproximativ 100 de localnici - Pan Australian Resources;
2005, 11 şi 31 octombrie - Rapu Rapu, Filipine - scurgeri de deşeuri toxice - Lafayette Mining's Rapu Rapu;
2005, 28 noiembrie - Romania - poluare cu cianuri la exploatarea Borşa şi contaminarea Tisei;
2006, ianuarie - Cehia - o scurgere de cianuri provoacă daune populaţiei piscicole din fluviul Elba;
2006, 18 iunie - Ghana - o scurgere de cianuri provoacă intoxicarea mai multor membri aparţinând unor comunităţi locale şi daune populaţiei piscicole;
2007, din 6 aprilie până în 11 iulie - Zamboanga, Filipine - un iaz de decantare se scurge în râul Siocon, otrăvindu-l cu deşeurile toxice - Toronto Ventures Inc., Canada;
2009, mai - Ahafo Gold Mine, Ghana - scurgeri de cianuri ale firmei Newmont Mining Corporation, Denver;
2009, 8 octombrie - Barrick Gold mine, Tanzania - deversări de nămoluri toxice în râu, 20 morţi;
2010, 4 octombrie - Kolontar, Ungaria - spargerea peretelui unui rezervor cu reziduuri toxice; volumul revărsării este estimat la 700.000 - 1.000.000 metri cubi; 8 morţi şi peste 150 de răniţi; 40 de kilometri pătraţi contaminaţi; unda de poluare a ajuns până în Dunăre - MAL, Ungaria;
2011, 31 octombrie şi 29 decembrie - compania Hambledon Mining Kazakhstan - scurgeri de cianuri dintr-un baraj de decantare;
2012 - compania Boliden, Suedia - 9 accidente.
De asemenea sunt raportate şi accidente datorate transportului cianurilor sau actelor teroriste:
1994, februarie - Africa de Sud - 10 mineri sunt ucişi când un bazin de decantare se sparge şi îngroapă o parte din instalaţii sub un strat de nămoluri cu cianuri;
1998, 20 mai - Kumtor, Kirgistan - un camion care transporta cianură sodică (1.762 kilograme) cade de pe un pod şi contaminează râul Barskoon; 4 morţi şi 2.006 de pacienţi trataţi pentru otrăvire;
2000, martie - Papua Noua Guinee - un elicopter ce transporta 1 tonă de cianură sodică anhidră se prăbuşeşte lângă mina Tolukuma, contaminând zona;
2002, februarie - Australia - 400 litri de cianuri sunt deversate în nordul Australiei, afectând fauna locală;
2002, 17 mai - Texas, USA - o încărcătură de 10 tone de cianuri este furată din Wisconsin, fiind recuperată integral la o distanţă de 500 mile în Brownsville, Texas;
2002, 28 mai - Mexic - aproximativ 8 tone de cianură sodică anhidră folosită la o exploatare de argint este furată dintr-un transport; această încărcătură nu a fost recuperată în ciuda unei desfăşurări impresionante de forţe ale poliţiei, ridicând serioase temeri din partea oficialităţilor în privinţa toxicităţii acesteia în Mexic şi USA;
2003, 13 februarie - New York, USA - spitalele din New York sunt puse în stare de alertă din cauza unui posibil atac terorist cu cianuri, suplimentându-se dozele de antidot din secţiile de urgenţă;
2003, 5 aprilie - Taiwan - mai mult de 100 de persoane sunt spitalizate după răsturnarea unui camion ce transporta cianuri; dezastru ecologic până la revărsarea în mare prin portul Taichung.
Accidente şi cedări de baraje
Un aspect demn de luat în seamă este acela al înălţimii barajelor sau al iazurilor de decantare la care s-au produs accidente, acestea având o înălţime mai mică de 50 metri. Din documentele care ni se prezintă reiese că barajul de la Roşia Montană va avea o înălţime de 185-200 de metri, va fi din argilă impermeabilizată (cea mai ieftină soluţie din punct de vedere economic, dar nu şi tehnic) şi o suprafaţă de 360-600 ha.
Printre cauzele care conduc la accidente în cazul barajelor se pot enumera:
- materiale de construcţie şi tehnologii ieftine, sub standarde (barajul Gleno din Italia, care prin distrugerea sa a cauzat 356 de morţi);
- erori de proiectare (barajul South Fork din USA, care prin cedarea sa a provocat uciderea a 2.209 de oameni);
- instabilitate geologică în timpul exploatării, datorită umplerii şi golirii barajului, sau în situaţii de ploi torenţiale prelungite (cedarea barajului Malpasset din Franta a cauzat moartea a 423 de oameni);
- alunecări de teren care pot dezlocui mari cantităţi de apă din baraj, pe care să le arunce peste înălţimea barajului (în cazul barajului Vajont din Italia, valul rezultat a avut aproape 200 m înălţime şi a cauzat moartea a aproximativ 2.000-2.500 de oameni);
- deficienţe în întreţinerea barajului şi a instalaţiilor aferente (cedarea barajului Val di Stava din Italia a cauzat 268 de morţi);
- precipitaţii extreme (cedarea barajului Shakidor din Pakistan a cauzat aproximativ 70 de morţi; cedarea barajului Banqiao din China în 1975 a provocat moartea a 171.000-230.000 de oameni, aproximativ 6 milioane de construcţii distruse şi 11 milioane de sinistraţi);
- erori umane şi deficienţe în proiectare şi exploatare (cedarea barajului Dale Dike Reservoir din Anglia a cauzat 244 de morţi; cedarea barajului Buffalo Creek a dus la moartea a 125 de oameni);
- infiltraţii şi eroziuni, mai ales la barajele de pământ (cedarea barajului de pământ Teton din USA a cauzat 11 morţi);
- cutremure;
- acte de sabotaj.
Bineînteles că oricare dintre aceste cauze pot duce la cedarea barajului de la Roşia Montană sau altfel spus a barajului de la Corna (dacă aceasta va fi locaţia aleasă). Iar prin cedarea barajului s-ar polua cu cianuri, metale grele şi alte reziduuri toxice valea Arieşului, a Mureşului, a Tisei inferioare, a Dunării, de la Belgrad până la vărsarea în Marea Neagră, inclusiv Delta Dunării. Iar dintre localităţile mari afectate de-a lungul acestei poluări s-ar putea enumera Alba Iulia, Deva, Arad, Szeged, Belgrad şi toate oraşele care se situează de-a lungul Dunării. Când spun afectate, mă gândesc doar la faptul că foarte multe localităţi situate de-a lungul acestei unde de poluare îşi iau apa potabilă pentru consumul populaţiei chiar din Arieş, Mureş, Tisa, Dunăre. Astfel, pentru o lungă perioadă de timp, aceste localităţi vor bea doar ''apă plată cu lămâie''. Dar cedarea barajului de 185 de metri implică în primul rând un efect cinetic, determinat de revărsarea unor enorme cantităţi de apă, noroi şi substante toxice care ar duce la moartea a mii sau zeci de mii de oameni, distrugeri directe a foarte multe clădiri şi construcţii, un număr greu de anticipat de răniţi şi sinistraţi, contaminarea cu aceste deşeuri a mai multor zeci de mii de hectare, distrugerea florei şi a faunei etc. Toate aceste pagube nu ştiu dacă pot fi acoperite dintr-o garantie de câteva milioane de dolari. Sau se preferă un miner mort unuia şomer? Dar cu victimele care nu sunt mineri ce facem? Este mai mediatică exprimarea ''o balerină a murit în urma cedării barajului''? Sau ''100 de copii au murit otrăviţi de apele revărsate'' are un impact mai mare? Ţinând cont că exploatarea de la Roşia Montană se va întinde pe o durată de 16-17 ani, iar barajul va rămâne pentru următoarele zeci sau sute de ani, posibilitatea unor accidente asociate exploatării şi barajului devine reală.
ASDSO (Association of State Dam Safety Officials) - Autoritatea de Stat Americanăpentru Siguranţa Barajelor are o evidenţă ce conţine 173 de accidente şi 587 de incidente, doar în perioada 1 ianuarie 2005 - iunie 2013. De precizat că prin incident se înţelege situaţia în care fără intervenţie s-ar fi ajuns la cedarea barajului.
Printre cauzele care conduc la accidente în cazul barajelor se pot enumera:
- materiale de construcţie şi tehnologii ieftine, sub standarde (barajul Gleno din Italia, care prin distrugerea sa a cauzat 356 de morţi);
- erori de proiectare (barajul South Fork din USA, care prin cedarea sa a provocat uciderea a 2.209 de oameni);
- instabilitate geologică în timpul exploatării, datorită umplerii şi golirii barajului, sau în situaţii de ploi torenţiale prelungite (cedarea barajului Malpasset din Franta a cauzat moartea a 423 de oameni);
- alunecări de teren care pot dezlocui mari cantităţi de apă din baraj, pe care să le arunce peste înălţimea barajului (în cazul barajului Vajont din Italia, valul rezultat a avut aproape 200 m înălţime şi a cauzat moartea a aproximativ 2.000-2.500 de oameni);
- deficienţe în întreţinerea barajului şi a instalaţiilor aferente (cedarea barajului Val di Stava din Italia a cauzat 268 de morţi);
- precipitaţii extreme (cedarea barajului Shakidor din Pakistan a cauzat aproximativ 70 de morţi; cedarea barajului Banqiao din China în 1975 a provocat moartea a 171.000-230.000 de oameni, aproximativ 6 milioane de construcţii distruse şi 11 milioane de sinistraţi);
- erori umane şi deficienţe în proiectare şi exploatare (cedarea barajului Dale Dike Reservoir din Anglia a cauzat 244 de morţi; cedarea barajului Buffalo Creek a dus la moartea a 125 de oameni);
- infiltraţii şi eroziuni, mai ales la barajele de pământ (cedarea barajului de pământ Teton din USA a cauzat 11 morţi);
- cutremure;
- acte de sabotaj.
Bineînteles că oricare dintre aceste cauze pot duce la cedarea barajului de la Roşia Montană sau altfel spus a barajului de la Corna (dacă aceasta va fi locaţia aleasă). Iar prin cedarea barajului s-ar polua cu cianuri, metale grele şi alte reziduuri toxice valea Arieşului, a Mureşului, a Tisei inferioare, a Dunării, de la Belgrad până la vărsarea în Marea Neagră, inclusiv Delta Dunării. Iar dintre localităţile mari afectate de-a lungul acestei poluări s-ar putea enumera Alba Iulia, Deva, Arad, Szeged, Belgrad şi toate oraşele care se situează de-a lungul Dunării. Când spun afectate, mă gândesc doar la faptul că foarte multe localităţi situate de-a lungul acestei unde de poluare îşi iau apa potabilă pentru consumul populaţiei chiar din Arieş, Mureş, Tisa, Dunăre. Astfel, pentru o lungă perioadă de timp, aceste localităţi vor bea doar ''apă plată cu lămâie''. Dar cedarea barajului de 185 de metri implică în primul rând un efect cinetic, determinat de revărsarea unor enorme cantităţi de apă, noroi şi substante toxice care ar duce la moartea a mii sau zeci de mii de oameni, distrugeri directe a foarte multe clădiri şi construcţii, un număr greu de anticipat de răniţi şi sinistraţi, contaminarea cu aceste deşeuri a mai multor zeci de mii de hectare, distrugerea florei şi a faunei etc. Toate aceste pagube nu ştiu dacă pot fi acoperite dintr-o garantie de câteva milioane de dolari. Sau se preferă un miner mort unuia şomer? Dar cu victimele care nu sunt mineri ce facem? Este mai mediatică exprimarea ''o balerină a murit în urma cedării barajului''? Sau ''100 de copii au murit otrăviţi de apele revărsate'' are un impact mai mare? Ţinând cont că exploatarea de la Roşia Montană se va întinde pe o durată de 16-17 ani, iar barajul va rămâne pentru următoarele zeci sau sute de ani, posibilitatea unor accidente asociate exploatării şi barajului devine reală.
ASDSO (Association of State Dam Safety Officials) - Autoritatea de Stat Americanăpentru Siguranţa Barajelor are o evidenţă ce conţine 173 de accidente şi 587 de incidente, doar în perioada 1 ianuarie 2005 - iunie 2013. De precizat că prin incident se înţelege situaţia în care fără intervenţie s-ar fi ajuns la cedarea barajului.
Poluarea cu cianuri
În lume se produc anual aproximativ 1,1 milioane de tone de acid cianhidric, din care circa 6% este folosit pentru producerea cianurilor necesare exploatărilor miniere auro-argentifere. Restul de 94% este folosit în aplicaţii industriale la fabricarea plasticului, adezivi, cosmetice şi produse farmaceutice, procesarea produselor alimentare, aditivi, îngrăşăminte şi ierbicide etc.
Cianura este folosită în multe exploatări auro-argentifere din Europa, în Suedia, Grecia, Finlanda, Spania, Ucraina, Turcia, Portugalia. În toată Europa sunt folosite aproximativ 1.000 de tone de cianuri in fiecare an, dintr-un total de aproximativ de 40.000 de tone folosite pe întreg mapamondul. Iar din această cantitate, la Roşia Montană se preconizează folosirea a 13.000 de tone anual, pentru o perioadă de minim 14 ani. Asta în situaţia că nu se mai doreşte prelungirea exploatării. Totuşi, această cantitate enormă ar reprezenta aproximativ o treime din consumul mondial pentru o singură exploatare. Nu este un pic cam mult, ţinând cont că mai sunt câteva zeci de exploatări miniere în lume care folosesc tehnica cianurării? Şi asta în ciuda faptului că rezervele estimate nu se încadreaza în topul celor mai mari şi rentabile exploatări de aur şi argint din lume.
Iată lista Top 10 din 2010 cu cele mai mari exploatări auro-argentifere din lume:
În lume se produc anual aproximativ 1,1 milioane de tone de acid cianhidric, din care circa 6% este folosit pentru producerea cianurilor necesare exploatărilor miniere auro-argentifere. Restul de 94% este folosit în aplicaţii industriale la fabricarea plasticului, adezivi, cosmetice şi produse farmaceutice, procesarea produselor alimentare, aditivi, îngrăşăminte şi ierbicide etc.
Cianura este folosită în multe exploatări auro-argentifere din Europa, în Suedia, Grecia, Finlanda, Spania, Ucraina, Turcia, Portugalia. În toată Europa sunt folosite aproximativ 1.000 de tone de cianuri in fiecare an, dintr-un total de aproximativ de 40.000 de tone folosite pe întreg mapamondul. Iar din această cantitate, la Roşia Montană se preconizează folosirea a 13.000 de tone anual, pentru o perioadă de minim 14 ani. Asta în situaţia că nu se mai doreşte prelungirea exploatării. Totuşi, această cantitate enormă ar reprezenta aproximativ o treime din consumul mondial pentru o singură exploatare. Nu este un pic cam mult, ţinând cont că mai sunt câteva zeci de exploatări miniere în lume care folosesc tehnica cianurării? Şi asta în ciuda faptului că rezervele estimate nu se încadreaza în topul celor mai mari şi rentabile exploatări de aur şi argint din lume.
Iată lista Top 10 din 2010 cu cele mai mari exploatări auro-argentifere din lume:
1. Grasberg Gold Mine - această mină este situată în Indonesia şi produce aproximativ 2.025.000 uncii de aur anual, conform raportului prezentat de Rio Tinto Plc. Mina este exploatată de Freeport-McMoRan Copper & Gold Inc. Pe lângă aur se mai extrage şi argint şi cupru.
2. Muruntau Gold Mine - această mină este la aproximativ 400 km de capitala Uzbekistanului şi produce aproximativ 1,8 milioane de uncii de aur anual. Mina este exploatată de compania de stat Navoi Mining and Metallurgical Combinat.
3. Carlin-Nevada Complex - această mină se află în statul Nevada, USA şi a produs aproximativ 1,735 milioane de uncii de aur. Este deţinută de Newmont Mining Corp. şi include exploatări de suprafaţă şi de adâncime.
4. Yanacocha Gold Mine - această mină se află în nordul statului Peru şi este cea mai mare din America de Sud, cu o producţie de 1,46 milioane de uncii de aur. Este exploatată de Newmont Mining şi deţinută de Newmont Mining and Buenaventurda, o companie peruviană.
5. Goldstrike (Betze Post) Gold Mine - această mină se află în nord-vestul statului Nevada, USA şi a produs 1,24 milioane de uncii de aur. Este deţinută de Barrick Gold Corp.
6. Cortez Gold Mine - mina este situată în sud-vestul statului Nevada şi a produs 1,14 milioane de uncii de aur. Este deţinută de Barrick Gold.
7. Veladero Gold Mine - această mină se află în Argentina şi a produs 1,12 milioane de uncii de aur. Este deţinută de Barrick Gold Corp.
8. Lagunas Norte Gold Mine - această mină se află aproape de centrul statului Peru şi a produs 808 mii de uncii de aur. Este deţinută de Barrick Gold Corp.
9. Lihir Gold Mine - această mină se află în Papua Noua Guinee şi a produs 790.974 uncii de aur. Este deţinută de Newcrest Mining Ltd., cel mai mare producător australian de aur.
10. Super Pit/Kalgoorlie - această mină este situată în vestul Australiei şi a produs 788 mii de uncii de aur. Este deţinută în părţi egale de Barrick Gold Corp. şi Newmont Mining Corp.
Datele despre exploatarea Roşia Montană menţionează cele mai mari rezerve de aur şi argint din Europa, cu o cantitate minimă de 4,78-5,42 milioane de uncii de aur şi 24,2-29 milioane de uncii de argint şi o cantitate maximă estimată de 10,1 milioane de uncii de aur şi 47,6 milioane de uncii de argint.
Însumând cantităţile de aur extrase de primele zece mine se obţine o producţie de aproximativ 12.906 mii de uncii de aur. Ceea ce, folosind sistemul Troy de măsurare a aurului, unde o uncie de aur este egală cu 31,1034 grame ne conduce la o producţie însumată de aproximativ 401 tone de aur, reprezentand 15,86% din producţia mondială de aur a anului 2010 care a fost de 2.528 tone de aur, în condiţiile în care consumul anual de cianuri este de aproximativ 40.000 tone. Totuşi, pentru o cantitate mai mică de aur, proiectul Roşia Montană are nevoie de 182.000 de tone de cianură, ceea ce ar însemna consumul mondial de cianuri pe aproape cinci ani. Asta înseamnă că pentru proiectul Roşia Montană se foloseşte de mai mult de 30 de ori mai multă cianură decât în orice altă exploatare similară de pe glob.
Sau cantităţile de aur sunt mult mai mari, sau se mai exploatează şi alte elemente despre care nu se face referire, procese tehnologice secrete şi intenţionat nedezvăluite pentru aprobare şi includere în valorificare şi impozitare, exportarea şlamului şi procesarea acestuia în altă parte etc. Citatul: "În contractul de concesiune secretizat se spune că orice metal în plus recuperat intră în beneficiul celui care exploatează zăcămîntul." se regăseşte în toate articolele din presă care fac referire la proiectul Roşia Montană.
Presupunând că nu sunt accidente de-a lungul procesului tehnologic şi că o mare parte din cianura folosită este refolosită, totuşi o parte din aceasta se va regăsi în steril. Şi pe măsura ce se va aduna tot mai mult steril, va fi şi tot mai multă cianură. Din datele prezentate de persoanele interesate de acest proiect nu reiese ce procent din cantitatea folosită se va regăsi în haldele de steril şi apoi în lacul de acumulare. Dacă ar fi doar un procent şi tot s-ar acumula câte 130 tone în fiecare an. Iar în decursul a 14 ani s-ar aduna 1.820 de tone de cianură.
''Cianura este o substanţă extrem de toxică iar fabricarea, transportul, manipularea şi neutralizarea ei trebuie să fie gestionate cu atenţie. Totuşi, prezintă un avantaj major pentru mediu, deoarece se descompune rapid (se biodegradează sub incidenţa radiaţiei ultraviolete) în condiţii atmosferice normale devine inertă, iar compuşii rezultaţi în urma proceselor de degradare, hidroliză, adsorbţie, etc din iazul de decantare sunt foarte stabili (practic inerţi în mediul format în iaz o dată cu depozitarea sterilelor de procesare), nu există posibilitatea de bioacumulare ca în cazul mercurului sau metalelor grele, de exemplu.''
''După decantare, apa este recirculată în proces; în iaz, pe toată perioada staţionării, au loc procese: de degradare/descompunere naturală a cianurilor, de hidroliză, volatilizare, fotooxidare, biooxidare, complexare/ decomplexare, adsorbţie pe precipitate, diluţie datorită precipitaţiilor etc. ''
''Cea mai mare parte (90%) din cantitatea de cianuri degradată (media de 50%) se realizează prin hidroliză/volatilizare sub formă de acid cianhidric. ''
Aceste 3 citate sunt extrase din documentaţia oferită de RMGC pentru obţinerea autorizaţiei de mediu. Să înţelegem că cea mai mare parte din cianura din baraj se va evapora? În ce condiţii de temperatură (vară/iarnă; zi/noapte), umiditate (secetă/precipitaţii), presiune, luminozitate (zi/noapte; cer senin/noros), vânt (viteză, direcţie). Care este suprafaţa afectată de această evaporare? Dacă spunem un perimetru cu raza de 50 km e mult sau un perimetru cu raza de 100 km e puţin? Mă interesează pentru că mă aflu la mai puţin de 100 km în linie dreaptă faţă de Roşia Montană. Eu sunt din Sibiu, dar în situaţia mea pot fi şi ceilalţi concitadini şi locuitorii din Alba Iulia, Cluj şi Deva. Fără să mai trebuiască să enumăr toate localităţile de pe o rază de 100 km, este vorba despre cel puţin 2 milioane de locuitori. Şi mă interesează dacă îmi sunt afectate condiţiile de mediu. Oare o pasăre poate să traveseze barajul în zbor sau este afectată chiar migraţia păsărilor? Pentru că sunt sigur ca de transhumanţă nu mai poate fi vorba pe o rază de cel puţin 100 km. Nu vreau să mă gândesc la ce vor fi supuşi locuitorii din preajma barajului. Cei care dezvoltă o oarecare imunitate la cianuri şi metale grele se califică automat pentru viitoarele misiuni NASA care vor avea loc în medii ostile?
În cazul cedării barajului, vor fi mai multe milioane de locuitori afectaţi din România, Ungaria, Croaţia, Serbia, Moldova, Ucraina. Aceştia vor fi pierderi colaterale pentru cei care sunt interesaţi doar de partea financiară a proiectului Roşia Montană? Cât costă viaţa unui om, în situaţia în care firma RMGC pune la dispoziţia statului român doar câteva milioane ca asigurare pentru situaţii neprevăzute şi accidente? Ştiaţi că familiile victimelor accidentului de la Lockerbie (cursa Pan Am Flight 103) au primit câte 10 milioane de dolari fiecare? În situaţia unui dezastru al proiectului Roşia Montană mai mult ca sigur că firma RMGC îşi va declara falimentul, iar banii de asigurare poate vor fi insuficienţi pentru o coroană de flori necesare fiecărei victime ce trebuie înhumată. Iar noi va trebui să învăţăm să trăim cu această frică pentru cel puţin 100 de ani de acum încolo. Şi va trebui să şi plătim pentru acest proiect. Pentru că RMGC oferă doar 150 milioane de dolari pentru mentenanţă şi operaţiunile de supraveghere ale acestui baraj, deşi Agenţia de Mediu a SUA a evaluat aceste costuri la 2,6 miliarde de dolari.
Conform datelor pe care le pun la dispoziţie autorităţile, proiectul va implica escavarea a peste 500 milioane de steril necesar sau rezultat al cianurării pe un perimetru de 1.258 hectare, se vor şterge de pe hartă 4 munţi, se va săpa un crater gigantic de aproximativ 8 km diametru ce va fi vizibil din spaţiu. Astfel, proiectul RMGC va fi poate cel mai mare proiect de exploatare auriferă din lume, iar riscurile sunt greu de comparat cu orice alt exemplu de exploatare de acest gen. Trebuie să ne amintim că România nu este o ţară pe 2 continente şi NU NE PERMITEM un deşert cu cianuri într-o ţară europeană, cu atât mai mult cât este ţara noastră.
Metode de extragere a aurului fără cianuri
Proiectul RMGC presupune folosirea unor cantităţi enorme de cianură şi exclude din start orice altă variantă de exploatare.
Cea mai nouă metodă de extragere a aurului şi argintului din minereu aparţine unui cercetător român Jack Goldstein. Acesta împreună cu echipa pe care o conduce a şi brevetat o metodă de extragere cu tiosulfat de sodiu şi amoniac, care nu este toxică, nu produce reziduuri toxice, permite recuperarea celorlalte elemente din minereu, are un randament comparabil cu cianurarea (dacă nu mai bun) şi are costuri de operare mai scăzute decât cianurarea.
O altă metodă care câştigă teren este biomineritul. Aceasta este 100% ecologică şi este folosită în Chile, Australia, Brazilia şi Africa de Sud. Dr. Karen Olsson-Francis de la Universitatea Open din Milton Keynes, Anglia este unul din cercetătorii implicaţi în dezvoltarea acestei metode.
O echipă de cercetători din cadrul Universităţii Northwestern din USA condusă de Fraser Stoddart dezvoltă o metodă de extragere a aurului utilizând amidonul de porumb. Prin această metodă la care participă şi dr. în chimie Zhichang Liu se încearcă separarea aurului de alte materiale, printre care platina, paladiul şi multe altele.
Prin procedeul Haber Gold folosit de firma cu acelaşi nume din Canada se obţin multe avantaje comparativ cu metoda cianurării. Metoda foloseşte substanţe chimice care nu sunt toxice, recuperează mai mult aur şi mai repede decât metoda cianurării şi este mai ieftină decât această metodă extrem de poluantă.
Separarea gravitaţională se bazează pe diferenţa de densitate (greutate specifică) dintre aur (19,6) şi mineralele din jur (2,5-3).
Flotaţia face ca aurul să iasă la suprafaţă prin mijloace fizico-chimice în timp ce celelalte minerale se scufundă.
Amalgamarea este o metodă la care s-a renunţat datorită toxicităţii mercurului folosit şi care creează mari probleme de sănătate şi poluare.
Acestor metode li se mai pot adăuga multe altele în funcţie de concentraţiile elementelor din minereu, de interesul pentru anumite elemente care sunt mult mai preţioase decât aurul şi argintul şi care sunt deficitare pe piaţa mondială, de particularităţile de extracţie pentru aceste elemente (altele decât aur si argint) şi care pot face ca aurul şi argintul să fie produse secundare. Nimeni nu explică de ce la acest proiect consumul de cianură este cu peste 3.000% mai mare. Şi asta în situaţia în care nu se fac precizări cu privire la restul substanţelor care participă la acest proces tehnologic, cantităţile folosite şi gradul lor de periculozitate şi multe alte detalii.
În aceste condiţii trebuie interzisă exploatarea minereurilor auro-argentifere cu cianuri pe teritoriul României. E o tendinţă care se manifestă pe plan european, dar căreia i s-au opus tocmai europarlamentarii români.
În Siria este scandal din cauza folosirii gazului sarin. Indiferent cine l-a folosit. Şi au murit 1.000-1.500 de oameni nevinovaţi. La Roşia Montană se vor folosi 13.000 tone de cianuri pe an. Câţi oameni trebuie să moară pentru ca cineva să facă ceva?
Terorism nuclear, financiar-bancar şi ecologic
Secretomania din jurul proiectului Roşia Montană, acţiunile de lobby şi de promovare în media, neclarităţi cu privire la acţionariat, implicarea a numeroşi parlamentari, miniştri şi persoane cu intenţii vădite de susţinere a proiectului, lipsa de transparenţă din jurul proiectului, deciziile pripite şi discutabile de avizare fac ca acest proiect să fie învăluit de o aură de incertitudine cu privire la siguranţa şi securitatea exploatării şi vulnerabil la diverse tipuri de atac terorist.
Care sunt consecinţele în cazul unui atac terorist sau de sabotaj asupra instalaţiilor şi a barajului de acumulare? Cine răspunde pentru pierderile de vieţi omeneşti, pierderile materiale directe şi cele rezultate dintr-o poluare masivă cu cianuri şi metale grele? Cine răspunde pentru situaţia în care barajul cedează în urma unor precipitaţii care nu au fost luate în calcul sau alunecări de teren din cauze geologice care au fost ascunse în faza de avizare a proiectului sau dacă barajul cedează în urma miilor de microseisme provocate de exploziile necesare dislocării minereului din munte sau chiar a unui seism care depăşeşte calculele iniţiale?
Elementele europiu, terbiu şi tuliu sunt folosite la producerea elementelor de siguranţă fosforescente pentru eurobancnote şi mai nou pentru bancnota de 100 de dolari americani. Pe lângă metodele de identificare recomandate de băncile centrale europene şi americane, mai sunt şi metode care ţin de securitatea acestor bancnote şi care sunt cunoscute de un număr restrans de persoane. Astfel, dacă în cadrul proiectului Rosia Montana se obţin şi aceste elemente, dar despre care ''nimeni nu ştie nimic'', este posibil ca totuşi câteva persoane să aibă cunoştinţă despre aşa ceva. Iar dacă aceste elemente ajung în posesia falsificatorilor de bani, s-ar putea ca la un moment dat piaţa financiară şi bancară a lumii să fie inundată cu zeci sau sute de miliarde de euro şi dolari falşi. O asemenea situaţie poate fi asimilată cu noţiunea de terorism financiar-bancar şi poate provoca haos pe pieţele financiare ale lumii, dezechilibru în economiile statelor puternic industrializate şi poate alimenta cu bani reali terorismul internaţional. Iar în faţa acestuia, nimeni nu e imun.
În tabelele 1,2 si 3 am arătat că între elementele ce se găsesc în cadrul proiectului Roşia Montană se află thoriu şi uraniu, care sunt radioactive. De asemenea, multe dintre elementele prezente în aceste tabele au şi izotopi radioactivi, cu diferite perioade de înjumătăţire. În situaţia în care doar se neagă prezenţa acestora, în condiţiile în care corupţia atinge nişte nivele greu de imaginat şi exprimat, nu cred că e greu pentru anumite grupuri să sustragă unul sau mai multe containere cu astfel de substanţe. Nu vor fi de ajuns şi sigur nu au tehnologia de fabricare a bombelor atomice, dar e suficient pentru fabricarea de dispozitive de dispersie radiologică. Poate vi se va părea că e o glumă proastă, dar aici trebuie amintit şi accidentul de la Mihăileşti din 24 mai 2004, unde au fost 18 victime. De asemenea trebuie amintit şi incidentul din 16.07.2011 din gara CFR Giurgiu, când au fost furate componente militare (16 focoase pentru rachete) dintr-un tren ce transporta efecte militare. Şi asta în timp ce paza era asigurată de jandarmi. În locul unui singur camion se pot folosi mai multe, iar printre acestea se poate afla şi un astfel de container. În astfel de condiţii, nu cred că mai contează unde s-ar putea întâmpla aşa ceva, ţinând cont de contaminarea radiologică. S-ar putea impune evacuarea unui oraş din cauza radiaţiilor fără a avea o explozie nucleară. Ar fi similar accidentului de la Cernobâl din 1986 sau a celui de la Fukushima din 2011. Nu are sens să dezvolt ideea pentru că nu vreau să dau idei celor interesaţi, ci doar să trag un semnal de alarmă.
Cea mai nouă metodă de extragere a aurului şi argintului din minereu aparţine unui cercetător român Jack Goldstein. Acesta împreună cu echipa pe care o conduce a şi brevetat o metodă de extragere cu tiosulfat de sodiu şi amoniac, care nu este toxică, nu produce reziduuri toxice, permite recuperarea celorlalte elemente din minereu, are un randament comparabil cu cianurarea (dacă nu mai bun) şi are costuri de operare mai scăzute decât cianurarea.
O altă metodă care câştigă teren este biomineritul. Aceasta este 100% ecologică şi este folosită în Chile, Australia, Brazilia şi Africa de Sud. Dr. Karen Olsson-Francis de la Universitatea Open din Milton Keynes, Anglia este unul din cercetătorii implicaţi în dezvoltarea acestei metode.
O echipă de cercetători din cadrul Universităţii Northwestern din USA condusă de Fraser Stoddart dezvoltă o metodă de extragere a aurului utilizând amidonul de porumb. Prin această metodă la care participă şi dr. în chimie Zhichang Liu se încearcă separarea aurului de alte materiale, printre care platina, paladiul şi multe altele.
Prin procedeul Haber Gold folosit de firma cu acelaşi nume din Canada se obţin multe avantaje comparativ cu metoda cianurării. Metoda foloseşte substanţe chimice care nu sunt toxice, recuperează mai mult aur şi mai repede decât metoda cianurării şi este mai ieftină decât această metodă extrem de poluantă.
Separarea gravitaţională se bazează pe diferenţa de densitate (greutate specifică) dintre aur (19,6) şi mineralele din jur (2,5-3).
Flotaţia face ca aurul să iasă la suprafaţă prin mijloace fizico-chimice în timp ce celelalte minerale se scufundă.
Amalgamarea este o metodă la care s-a renunţat datorită toxicităţii mercurului folosit şi care creează mari probleme de sănătate şi poluare.
Acestor metode li se mai pot adăuga multe altele în funcţie de concentraţiile elementelor din minereu, de interesul pentru anumite elemente care sunt mult mai preţioase decât aurul şi argintul şi care sunt deficitare pe piaţa mondială, de particularităţile de extracţie pentru aceste elemente (altele decât aur si argint) şi care pot face ca aurul şi argintul să fie produse secundare. Nimeni nu explică de ce la acest proiect consumul de cianură este cu peste 3.000% mai mare. Şi asta în situaţia în care nu se fac precizări cu privire la restul substanţelor care participă la acest proces tehnologic, cantităţile folosite şi gradul lor de periculozitate şi multe alte detalii.
În aceste condiţii trebuie interzisă exploatarea minereurilor auro-argentifere cu cianuri pe teritoriul României. E o tendinţă care se manifestă pe plan european, dar căreia i s-au opus tocmai europarlamentarii români.
În Siria este scandal din cauza folosirii gazului sarin. Indiferent cine l-a folosit. Şi au murit 1.000-1.500 de oameni nevinovaţi. La Roşia Montană se vor folosi 13.000 tone de cianuri pe an. Câţi oameni trebuie să moară pentru ca cineva să facă ceva?
Terorism nuclear, financiar-bancar şi ecologic
Secretomania din jurul proiectului Roşia Montană, acţiunile de lobby şi de promovare în media, neclarităţi cu privire la acţionariat, implicarea a numeroşi parlamentari, miniştri şi persoane cu intenţii vădite de susţinere a proiectului, lipsa de transparenţă din jurul proiectului, deciziile pripite şi discutabile de avizare fac ca acest proiect să fie învăluit de o aură de incertitudine cu privire la siguranţa şi securitatea exploatării şi vulnerabil la diverse tipuri de atac terorist.
Care sunt consecinţele în cazul unui atac terorist sau de sabotaj asupra instalaţiilor şi a barajului de acumulare? Cine răspunde pentru pierderile de vieţi omeneşti, pierderile materiale directe şi cele rezultate dintr-o poluare masivă cu cianuri şi metale grele? Cine răspunde pentru situaţia în care barajul cedează în urma unor precipitaţii care nu au fost luate în calcul sau alunecări de teren din cauze geologice care au fost ascunse în faza de avizare a proiectului sau dacă barajul cedează în urma miilor de microseisme provocate de exploziile necesare dislocării minereului din munte sau chiar a unui seism care depăşeşte calculele iniţiale?
Elementele europiu, terbiu şi tuliu sunt folosite la producerea elementelor de siguranţă fosforescente pentru eurobancnote şi mai nou pentru bancnota de 100 de dolari americani. Pe lângă metodele de identificare recomandate de băncile centrale europene şi americane, mai sunt şi metode care ţin de securitatea acestor bancnote şi care sunt cunoscute de un număr restrans de persoane. Astfel, dacă în cadrul proiectului Rosia Montana se obţin şi aceste elemente, dar despre care ''nimeni nu ştie nimic'', este posibil ca totuşi câteva persoane să aibă cunoştinţă despre aşa ceva. Iar dacă aceste elemente ajung în posesia falsificatorilor de bani, s-ar putea ca la un moment dat piaţa financiară şi bancară a lumii să fie inundată cu zeci sau sute de miliarde de euro şi dolari falşi. O asemenea situaţie poate fi asimilată cu noţiunea de terorism financiar-bancar şi poate provoca haos pe pieţele financiare ale lumii, dezechilibru în economiile statelor puternic industrializate şi poate alimenta cu bani reali terorismul internaţional. Iar în faţa acestuia, nimeni nu e imun.
În tabelele 1,2 si 3 am arătat că între elementele ce se găsesc în cadrul proiectului Roşia Montană se află thoriu şi uraniu, care sunt radioactive. De asemenea, multe dintre elementele prezente în aceste tabele au şi izotopi radioactivi, cu diferite perioade de înjumătăţire. În situaţia în care doar se neagă prezenţa acestora, în condiţiile în care corupţia atinge nişte nivele greu de imaginat şi exprimat, nu cred că e greu pentru anumite grupuri să sustragă unul sau mai multe containere cu astfel de substanţe. Nu vor fi de ajuns şi sigur nu au tehnologia de fabricare a bombelor atomice, dar e suficient pentru fabricarea de dispozitive de dispersie radiologică. Poate vi se va părea că e o glumă proastă, dar aici trebuie amintit şi accidentul de la Mihăileşti din 24 mai 2004, unde au fost 18 victime. De asemenea trebuie amintit şi incidentul din 16.07.2011 din gara CFR Giurgiu, când au fost furate componente militare (16 focoase pentru rachete) dintr-un tren ce transporta efecte militare. Şi asta în timp ce paza era asigurată de jandarmi. În locul unui singur camion se pot folosi mai multe, iar printre acestea se poate afla şi un astfel de container. În astfel de condiţii, nu cred că mai contează unde s-ar putea întâmpla aşa ceva, ţinând cont de contaminarea radiologică. S-ar putea impune evacuarea unui oraş din cauza radiaţiilor fără a avea o explozie nucleară. Ar fi similar accidentului de la Cernobâl din 1986 sau a celui de la Fukushima din 2011. Nu are sens să dezvolt ideea pentru că nu vreau să dau idei celor interesaţi, ci doar să trag un semnal de alarmă.
Monopolul şi corupţia ajută RMGC
Prin privatizarea CFR Marfă către GFR se poate obţine o poziţie de monopol regional pentru transportul feroviar de marfă. Trebuie avut în vedere faptul că o companie cu capital românesc care a căpuşat ani de zile compania de stat CFR Marfă este acum în aşteptare pentru un răspuns din partea Consiliului Concurenţei. Dar asta e pe plan local. Pe plan regional, GFR desfăşoară operaţiuni în creştere în Grecia, Croaţia, Bulgaria, Ungaria, Austria, Moldova, Serbia, efectuând transporturi pe tot cuprinsul Europei. Prin poziţia de monopol se poate realiza evacuarea rapidă a şlamului rezultat din operaţiunile de la Roşia Montană, cu ieşire spre rutele maritime şi spre uzinele de prelucrare din Europa şi restul lumii.
Trebuie amintit că senatorul Haralambie Vochiţoiu, vicepreşedinte al Comisiei pentru Roşia Montană a declarat că aproximativ 142.000 tone de material aurifer au fost scoase din ţară, sub pretextul unor analize efectuate în Canada şi Australia. Este de presupus că acestea au fost transportate cu trenul de la locul de extracţie şi până într-un port românesc sau din ţările vecine. Cu ce companie feroviară şi apoi maritimă, în baza căror acte, facturi, documente de export? De ce sunt întrebări fără răspuns?
Este interesant punctul de vedere al Consiliului Concurenţei chiar dacă privatizarea CFR Marfă către GFR a eşuat de această dată. Pentru că patronul şi-a anunţat intenţia de a participa la următoarele 100 de licitaţii de privatizare ale CFR Marfă.
Proiectul Roşia Montană valorează peste 6.300 miliarde dolari
Nr.
crt.
|
Ţara
|
Datoria publică
(total)
|
Datoria publică
(% PIB)
|
PIB
pe cap de locuitor
|
PIB
nominal
|
1.
|
Japonia
|
13.700
miliarde dolari
|
233,1 %
|
33.994
dolari
|
5.880
miliarde dolari
|
2.
|
SUA
|
12.800
miliarde dolari
|
85,5 %
|
47.184
dolari
|
15.130 miliarde dolari
|
3.
|
Germania
|
2.790
miliarde dolari
|
81,8 %
|
37.591
dolari
|
3.560
miliarde dolari
|
4.
|
Italia
|
2.540
miliarde dolari
|
120,5 %
|
31.555
dolari
|
2.200
miliarde dolari
|
5.
|
Franţa
|
2.260
miliarde dolari
|
85,4 %
|
33.820
dolari
|
2.760
miliarde dolari
|
6.
|
Marea Britanie
|
1.990
miliarde dolari
|
80,9 %
|
35.860
dolari
|
2.460
miliarde dolari
|
7.
|
Canada
|
1.250
miliarde dolari
|
82,4 %
|
39.600
dolari
|
1.564
miliarde dolari
|
8.
|
Rusia
|
169,2
miliarde dolari
|
9 %
|
59.616
dolari
|
2.021
miliarde dolari
|
9.
|
România
|
51
miliarde euro
|
34 %
|
≈ 7.000 euro
|
140
miliarde euro
|
Tabelul 6
În cadrul tabelului de mai sus sunt prezentate câteva date despre datoria publică, raportul între datoria publică şi PIB, PIB-ul pe cap de locuitor şi valoarea PIB-ului. Aceste ţări fac parte din Grupul celor Opt (G8) la care am adăugat şi România pentru comparaţia statistică. Valorile din acest tabel sunt influenţate de cursul valutar, bursă, conflicte internaţionale, materii prime, modificări legislative, baze de calcul în care sunt incluşi mai mulţi sau mai puţini parametri, datorii asumate pe plan intern sau extern etc. Astfel, în SUA datoria publică a fost plafonată la 16.700 miliarde de dolari, nivel care a fost atins în toamna anului 2013 şi care asteaptă să fie rezolvată la nivel legislativ.
Dar în situaţia în care valoarea proiectului Roşia Montană este de cel puţin 6.300 miliarde de dolari s-ar putea spune că ''viitorul sună bine''. Dacă facem raportul între această sumă şi populaţia României de 20.121.641 persoane (conform Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011) rezultă o valoare de aproximativ 313.000 USD/persoană. E drept că această valoare s-ar raporta la durata de exploatare, dar tot nu e o sumă de neglijat.
Întrebarea evidentă este de ce nu exploatăm noi ca ţară aceste bogăţii fabuloase? De ce trebuie să fim slugi în loc să fim stăpâni? În situaţia în care ne vom exploata noi aceste rezerve am putea să aducem în economie cel puţin 10 miliarde de dolari anual pentru următoarele sute de ani. Dar asta înseamnă că trebuie să naţionalizăm aceste rezerve în interesul statului român. Şi când spun statul român mă gândesc la:
- cei care l-au votat pe preşedintele Traian Băsescu;
- cei care au votat USL, PDL, UDMR şi celelalte partide;
- cei care nu au votat;
- toată populaţia acestei ţări care trăieşte pe teritoriul naţional sau este plecată din ţară din diverse motive;
- toate minorităţile naţionale;
- bisericile recunoscute pe plan naţional aparţinătoare oricărui cult confesional;
- toţi bugetarii (medici, profesori, funcţionari publici, militari etc.);
- toţi cei care activează în câmpul muncii, pensionarii, copiii;
- cei care se află în penitenciare;
- cei care se odihnesc în cimitire;
- toate construcţiile care se află pe teritoriul României;
- istoria noastră (Burebista, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazu ...);
- oamenii de ştiinţă şi de cultură pe care i-a dat acest popor şi opera lor (Brâncuşi, Enescu, Eliade, Coandă ...);
- lista poate continua pe multe pagini, dar nu include politrucii şi persoanele care din interese meschine şi cu metode ilegale doresc să-şi însuşească doar pentru ei o parte din orice înseamnă statul român.
Având în vedere cele prezentate în acest material, propun următoarele:
- interzicerea cianurării ca metodă de extragere minieră pe tot cuprinsul ţării;
- interzicerea exploatării gazelor de şist şi a petrolului prin metoda fracturării hidraulice;
- naţionalizarea rezervelor miniere strategice în interesul statului român;
- tragerea la răspundere penală şi trimiterea în judecată a celor care au întreprins acţiuni de subminare a economiei naţionale, corupţie, trafic de influenţă, asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni, înaltă trădare. Aici am şi eu o întrebare: imunitatea parlamentară conferă protecţie în cazuri de subminare a economiei naţionale şi înaltă trădare? Bineînţeles că de anchete şi încadrarea juridică se vor ocupa organele abilitate ale statului.;
- cu ajutorul Academiei Române, a institutelor de cercetare, a universităţilor, a societăţii civile şi a oricăror alte organisme naţionale cu atribuţii şi responsabilităţi specifice, să se construiască un program naţional de dezvoltare, exploatare şi prelucrare a resurselor naturale naţionale. Spun asta pentru că nici o resursă naţională nu constituie apanajul vreunui politician sau demnitar pe care să o folosească în interes personal.;
- stabilirea unor metode de extracţie şi exploatare care să nu producă impacturi ecologice majore şi posibile accidente cu pierderi uriaşe de vieţi omeneşti şi efecte catastrofice greu de reparat;
- construirea de unităţi de prelucrare (fabrici, combinate) a minereurilor extrase, pe teritoriul ţării evitându-se astfel exportul de materii prime;
- prin construirea de capacităţi de prelucrare se vor crea mii şi zeci de mii de locuri de muncă, care se vor întinde pe durata a multor zeci de ani;
- crearea unui cadru legislativ astfel încât să nu se mai ajungă în situaţii de acest gen.
Date de contact
Şi pentru ca acest material să fie un denunţ penal este nevoie să-mi dau datele de contact:
APOSTOL DORU CONSTANTIN
str. **** nr. ***
Sibiu
Tlf.: 0735/370,387
Mai jos ataşez un tabel cu persoanele şi instituţiile căror le va fi adresat acest material, astfel încât acestea să poată întreprinde demersurile necesare pentru soluţionarea proiectului Roşia Montană.
Nr. crt.
|
Destinatar
|
Adresa de e-mail
|
1.
|
Preşedintele României
| |
2.
|
Noua Republică - Mihail Neamţu
| |
3.
|
www.rosiamontana.org - ONG
| |
4.
|
Curtea Constituţională
| |
5.
|
SRI
| |
6.
|
Mihai Răzvan Ungureanu
| |
7.
|
Europa FM (ptr Moise Guran)
| |
8.
|
Cristian Tudor Popescu
| |
9.
|
Radu Banciu
| |
10.
|
Academia Romană
| |
11.
|
Realitatea TV
| |
12.
|
B1 TV
| |
13.
|
CSAT
| |
14.
|
AIEA
| |
15.
|
Cotidianul
| |
16.
|
Radu Moraru
| |
17.
|
Ziare.com
| |
18.
|
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
| |
19.
|
Avocatul Poporului
| |
20.
|
Consiliu Superior al Magistraturii
|
|
21.
|
DIICOT
| |
22.
|
DNA
| |
23.
|
MAI
| |
24.
|
CEPOL
| |
25.
|
INTERPOL
| |
26.
|
Guvernatorul BNR
| |
27.
|
Aurelian Pavelescu
| |
28.
|
SIE
| |
29.
|
Europarlamentul European
| |
30.
|
Greenpeace
| |
31.
|
Descopera.ro
| |
32.
|
Mediafax
| |
33.
|
Ziarul Financiar
| |
34.
|
Humanitas
| |
35.
|
ASE Bucuresti
| |
36.
|
Universitatea Politehnică Bucureşti
| |
37.
|
Universitatea Transilvania Braşov
| |
38.
|
Deputat Remus Cernea
| |
39.
|
Eugenia Vodă
| |
40.
|
Biserica Ortodoxă Română
| |
41.
|
Secret Service - Romania
|
011-40-21-200-3462
|
42.
|
FBI
|
1-800-225-5324
|
43.
|
NSA
| |
44,
|
Institutul Geologic al României
|
Tabel 7
Acest mail îl voi trimite şi tuturor cunoscuţilor cărora le am adresele de mail şi pe care îi rog să facă la fel. Astfel, poate vom reuşi să sensibilizăm autorităţile şi clasa politică şi să devenim cu adevărat o societate civilă şi o democraţie. De asemenea îl voi posta pe Facebook cu rugămintea ca fiecare să-l ''share-uiască'' astfel încât acest material să fie citit de cât mai multe persoane. Astfel fiecare va refuza sticla cu cianură pe care ne-au pregătit-o cei de la RMGC.
''Când vom termina nedreptatea? Atunci când cei care nu sunt victime, vor simţi la fel de multă indignare ca cei care sunt.''
Solon, sec.7, conducător atenian
Vă mulţumesc pentru atenţia acordată, ing. Doru Apostol
PS 1 - Acesta e materialul la care lucrez de aproape 2 luni. Astept parerea dvs despre acesta. Tot ce scrie acolo e verificabil 100%, in carti, media si internet. Sper sa va placa. Am facut aceasta adaugare la sugestia unui cititor, caruia ii multumesc.
PS 2 - Era sa uit un lucru foarte important - IMNUL NATIONAL - de actualitate, mai mult ca oricand: DESTEAPTA-TE ROMANE!
PS 3 - Multumesc domnului Radu Moraru si echipei Nasul TV pentru amabilitatea de a ma invita la ei in studio. Atasez linkul cu emisiunea postata pe Youtube:
PS 3 - Multumesc domnului Radu Moraru si echipei Nasul TV pentru amabilitatea de a ma invita la ei in studio. Atasez linkul cu emisiunea postata pe Youtube:
Sursa:http://apostoldoru.blogspot.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu