Servicile Secrete si Guvernul au mai reusit sa distruga pe unul dintre ultimii romani care mai lupta sa salveze economia romaneasca

Servicile Secrete si Guvernul au mai reusit sa distruga pe unul dintre ultimii romani care mai lupta sa salveze economia romaneasca si care era hartuit de SRI in timp ce corporatiile straine sunt primite cu bratele deschise sa preia fosta industrie pe bani de nimic. Controalele si sicanele statului roman au distrus industriasii romani dar ii menajeaza pe cei straini care cara miliarde de euro din tara asta si care ofera niste salari josnice si umilitoare.

Ioan Niculae şi-a închis toate fabricile şi ucide o industrie. "Nu mai fac nimic în ţara asta"

Acum cateva luni Ioan Niculae povestea intr-un interviu la Dinescu, ca se lupta de ani de zile sa mentina fabricile in picioare, fiind presionat de institutile statului sa le inchida, iar singurul lucru care il facea sa lupte in continuare erau sutele de angajati de care i-ar fi parut rau sa ramana fara locuri de munca. De asemnea a mai povestit greutatile si lupta prin care a trecut sa achizitioneze combinatele chimice de care ii era frica sa ajunga in mainile strainilor care doreau sa le distruga, asa cum au facut cu celalate, mai ales ca aceste combinate erau foarte noi si performante si Ceausescu investise enorm in ele.  

Dispare o industrie. De patru zile, şi ultimele două combinate de îngrăşăminte din grupul InterAgro al lui Ioan Niculae au tras obloanele. Astfel, din peisajul industrial românesc producţia de îngrăşăminte aproape că nu mai există. Mai mult, odată cu închiderea fabricilor lui Niculae, cel mai bogat român, dispare şi cel mai mare consumator de gaze din România, după populaţie. 

   industriasul ioan niculae


Ultimele două fabrici din imperiul industrial al omului de afaceri Ioan Niculae şi-au încheiat activitatea în data de 11 iulie, dimineaţa, Chemgas Slobozia şi Viromet Victoria, ultimele două fabrici de îngrăşăminte ce mai funcţionau, din cele şase deţinute de Niculae, au fost închise. Amurco Bacău, Nitroporos Făgăraş, Donau Chem Turnu Măgurele şi Azochim Săvineşti sunt închise de mai multe luni. Toţi cei 6.000 de angajaţi ai fabricilor vor fi trimişi în şomaj.

Cele şase combinate chimice consumă laolaltă, când funcţionau toate, circa 3 miliarde de metri cubi, la fel ca toată populaţia României. În domeniul îngrăşămintelor chimice, în afară de Niculae, doar Azomureş mai reprezintă un actor important. Exportul de îngrăşăminte chimice este, an de an, în Top 10 exporturi ale României cu vânzări de sute de milioane de euro.

“De 40 de ani, de când le-a făcut Ceauşescu, nu s-a mai întâmplat ca o industrie întreagă să nu meargă. Dar au reuşit actualii guvernanţi, care au promis că ajută industria, dar nu au făcut nimic. Au zis că liberalizează total de anul acesta piaţa de gaze, ceea ce Franţa va face de-abia din 2016, dar, chiar şi aşa, nu au făcut-o, au continuat să impună preţuri reglementate. Când ruşii aduc gaze în hub-ul de la Baumgarten cu 230 de dolari, iar Petrom şi Romgaz vând, prin directivă de stat, cu 290 de dolari, înseamnă că, din incompetenţă sau rea intenţie, se doreşte distrugerea industriei chimice româneşti. Nu mai vreau să încep nimic în ţara asta, stau doar cu ce mai avem şi atât”, spune Niculae, pentru ECONOMICA.NET. Potrivit acestuia, fabricile nu vor fi tăiate, cel puţin deocamdată, doar puse la conservare în aşteptarea unor vremuri mai bune, „a unor guvernanţi dacă nu mai competenţi, poate măcar normali la cap”. O altă variantă ar fi vânzarea lor către un investitor local sau din străinătate dispus să le cumpere,
Preţul gazului contează în proporţie de 80% în costurile unui producător de îngrăşăminte, “Fiecare fabrică activă îmi aduce azi pierderi de 1,5 milioane de dolari, lunar, 9 milioane de dolari, în total”, a mai spus Niculae, pentru ECONOMICA.NET

Preţul prohitiv al gazului s-ar fi suprapus cu o conjunctură defavorabilă pe piaţa îngrăşămintelor, o supraofertă ce generează preţuri mici, astfel încât activitatea este ineficientă, spune omul de afaceri.

Recent, ministrul Economiei, Constantin Niţă, a anunţat că Guvernul va lansa un program de ajutorare a marilor consumatori industriali de gaze, pe modelul celui dedicat marilor consumatori de energie electrică, prin care peste 100 de companii au fost exceptate de la plata unui anumit număr de certificate verzi. Nu s-au oferit însă detalii despre ce va presupune acesta şi nicio lămurire suplimentară privind ceea ce va presupune acesta nu a fost adusă.

Trebuie precizat că Ioan Niculae, în ultimii ani, a ameninţat că închide, şi chiar şi-a închis temporar fabricile, în repetate rânduri. De fiecare dată a acuzat oficialii de stat că nu susţin îndeajuns industria. În vremea Guvernelor Tăriceanu şi Boc 1 şi 2, acesta a fost principalul beneficar al unei legi ce-i oferea gaz la preţ redus de la Romgaz şi este acum acuzat într-un dosar de subminare a economiei naţionale, laolaltă cu alti 40 de foşti angajaţi la Ministerul Economiei, Romgaz şi doi foşti miniştri, Adriean Videanu şi Varujan Vosganian.

Piaţa gazului pentru consumatorii industriali s-a liberalizat, prin egalizarea treptată a preţului intern cu cel de import, potrivit angajamentelor luate în faţa FMI şi UE. În prezent, importurile se fac la un preţ de circa 360 de dolari, în timp ce gazul românesc costă 2900-320 de dolari, fără componenta de transport şi distribuţie. Convergenţa preţului la gazul din intern cu cel de pe pieţele vestice a fost deja atinsă.

Guvernul a decis să lase producătorii şi consumatorii mari să-şi negocieze direct preţul, singurul reper reglementat fiind un preţ de 72 lei/MWh, stabilit drept referinţă pentru producători pentru plata impozitelor. Consumatorii spun însă că acesta ar trebui să fie preţul pe care ar trebui să-l plătească, lucru cu care producătorii nu sunt de acord, şi de aici a apărut un blocaj pe piaţă.

Ioan Niculae este cel mai bogat român din ultimii ani, potrivit Forbes, având o avere estimată de circa 1,1 miliarde de euro. Are afaceri în chimie, agricultură, turism, energie, fotbal şi transporturi maritime. Este al doilea cel mai mare latifundiar al României, cu 55.000 de mii de hectare de teren agricol în exploatare.

Sursa partial: http://www.economica.net