Viata-n "Plescoi" ..."Elena Udrea si marul stricat" ... de farmece si curvie
Elena Udrea e fiica unui ţigan din Pleşcoi, şofer de autobuz (angajat la Întreprinderea Judeţeană de Transport Local Buzău, pe autobuzele 6 şi 7), decedat în martie 2009 si înhumat pe şest la Ghencea de fii-sa. Şoferul se numea Dumitru (dupa alte surse, Gheorghe) Udrea (NeaMitică), originar din Pietrosu.
Într-o zi, acesta a făcut o cursa lungă-lungă, pînă în comuna lui Nicolae Labiş, Mălini (jud. Suceava). Acolo a întîlnit-o pe Maria Veliceasa (născută in 1951), femeie de serviciu la Dispensarul din localitate. Cei doi s-au căsătorit, iar la 26 decembrie 1973 s-a născut un copil de sex feminin, care avea să primească două nume: Elena,Gabriela.
Faptul că este ţigancă a fost recunoscut de Mădălin Voicu, care a declarat, invitat fiind la una din emisiunile lui Mihai Morar, că: “Mă abţin, pentru că Elena Udrea este co-etnica de-a mea. Nu vreau să spun mai multe, dar ştiu ce vorbesc, pentru că le cunosc “pedigree-ul” tuturor. Sunt sigur de ce spun”, a declarat artistul si omul politic de origine rromă.
Bunicul din partea mamei, Vasile Veliceasa, a fost un beţiv, care avea ca avere 2 bordeie si ceva teren din care vindea cate o bucată când rămânea fară bani. Căsătorit de 2 ori, a avut 8 copii: 4 i-a ţinut in bătătură (Ioniţă, Paraschiva, Garoafa şi Gheorghe) iar pe ceilalţi 4 i-a dat la caminul pentru copii fără posibilităţi (Costică, Pavel,Viorica şi Maria,viitoare mamă a paraşutei).
Familia Udrea a locuit în Pleşcoi, apoi in gazdă la Buzău începand cu 1979 când Gabriela avea 6 ani, în casa unei femei pe nume Mariana Dragomir,contabilă la ADAS. Soţul acestei femei lucra pe acelaşi autobuz, cu schimbul, cu Mitică Udrea. Tot acolo s-a angajat si Maria ca taxatoare de bilete pe autobuz (cum era pe atunci). Atunci când Elena Gabriela Udrea era în clasa a VI-a (la scoala nr. 16), familia s-a mutat la o altă adresă in Buzău .
În ultimele clase de liceu (facut la B.P.Hasdeu, intre 1988-1992) , fata a început să-şi “alerge caii”, devenind, efectiv, prostituată. În mod concret, ea “presta” la o matroană pe nume Petruţa, care ţinea un bordel clandestin, în două apartamente, pe aceeaşi scară (unul lîngă altul), dintr-un bloc cu 4etaje, situat în Cartierul Micro V din Buzău .
“Tanti” Petruţa îi făcea “lipeala” şi cu clienţi din Bucureşti, unde “eleva” Găbiţa se ducea cu trenul, dar se întorcea cu limuzina, plină de bani şi atenţii. Miliţia de Moravuri din Buzău o avea în evidenţă.
La şcoală, Ciocănitoarea Woodrea mergea tîrîş-grăpiş, fiind aproape repetentă. După ce s-a mutat cu familia de la Pleşcoi la Buzău, la vîrsta de 6 ani, Elena Udrea şi-a petrecut verile în satul Pietrosul(comuna Costesti), situat pe Valea Buzăului, la bunicul din partea tatălui (Gheorghe Udrea, zis Cantoneru), unde acesta avea o moştenire de familie. Aici l-a cunoscut pe Cătălin Predoiu, care, şi el venea, în timpul verii, la bunici, care locuiau la capătul uliţei, în acelaşi sat. Mai mare cu cca. 6 ani decît ea, Cătălin Predoiu i-a devenit bun prieten. Legătura lor a fost una trainică (se pare că tălâmbul ăsta, cu gură de babă, a fost primul ei amant), ulterior, “împerecherea” stînd la baza ascensiunii politice a “independentului” Predoiu.
Prietenia din copilărie şi adolescenţă dintre Elena Udrea şi Cătălin Predoiu este necunoscută publicului larg, care nu a priceput, nici pînă astăzi, cum acest Neica-Nimeni a câştigat încrederea Dictachiorului Traian Băsescu şi a rămas ministru în mai multe variante de guvern, cu sau fără partid la spate. Acest mutulică a introdus-o în cercurile “bune” ale tinerilor din Buzău şi a sfătuit-o să dea admitere la liceul pe care îl absolvise el, cu 2 ani mai devreme (B.P.Haşdeu), secţia limbi (?!) străine.
Unul dintre prietenii lui Cătălin Predoiu, poreclit Papuc, a fost cel care a prezentat-o pe Gabriela (aşa cum o ştiau colegii de clasă şi anturajul pe Elena Udrea) celebrei matroane locale “Tanti Petruţa”.
“Tanti Petruţa” a fost cea care a propulsat-o mai departe, în cercurile prostituţiei din Bucureşti, aceasta fiind în legătură cu unul dintre faimoşii “peşti” ai Capitalei anilor ’90, Ion Răget, poreclit Prinţişoru’.”Tanti Petruţa” îi furniza, la comandă, Prinţişorului, pe bază de comision,”prospătură” pentru străinii cazaţi la Intercontinental, în marea lor majoritate arabi şi turci, care se dădeau investitori străini aflaţi în prospectarea pieţei. Prietena şi partenera Nimfei din Pleşcoi, Beatrice Comăniceanu, l-a cunoscut, şi ea, foarte bine, pe putregaiul Răget, pe care l-a şi apărat în instanţă, cam prin anul 2002, cînd acesta a primit cîţiva ani cu suspendare (apoi, borfaşul a fugit în Spania).
În paralel, Elena Udrea şi prietena ei, Beatrice Comăniceanu, mergeau “la produs ” şi în zona căminelor studenţeşti de la Grozăveşti. Acolo e un restaurant-bordel, al arabului Nassar (cumnat cu parlamentara PSD Rodica Nassar), unde se culcau, pe bani, mai ales cu studenţi medicinişti (tot arabi).
Generalul Cornel Baltă ştie totul despre “cartea de muncă” a Elenei Udrea. Prinţişoru’ a fost cel care i-a făcut Elenei Udrea cunoştinţă cu tiganul Dorin Cocoş, un obscur bişniţar, care aducea marfă din Turcia şi o vindea în bazar. E adevărat ce spune în presă”avocata” Beatrice Comăniceanu, că l-au cunoscut pe Cocoş într-un club, dar probabil că acolo era şi “şeful” lor, Răget.
În tot ceea ce face, de cel puţin 15 ani încoace, Elena Udrea se serveşte de practicile de “magie neagră” ale cunoscutei vrăjitoare Cati, de la Mărăcineni, bună prietenă cu mama Elenei Udrea (aproape de Pleşcoiul natal al tatălui ei). Se pare că aşa le-a sucit minţile lui Dorin Cocoş şi Traian Băsescu. Prin farmece şi magie neagră, făcută de vrăjitoare, Cocoş a luat-o de nevastă pe curviştină, deşi ştia ce “specializare” are Găbiţa şi ce muncă prestează în schema de afaceri a Prinţişorului.
“Dispeceratul” reţelei de prostituţie pe care o patrona, în Bucureşti, Ion Răget, se afla pe Str. Ştefan Furtună nr. 9, la etajul 2 al unui bloc vechi (vizavi de Muzeul Militar şi aproape de Gara de Nord – de altfel, aproape toată strada e un fel de Crucea de Piatră). Acolo se duceau prostituatele, inclusiv Elena Udrea, să-şi primească banii şi viitoarele comenzi şi să regleze şi alte chestiuni. Iată numai cîţiva dintre membrii (sau simpatizanţii) PDL care i-au făcut “bucuria” Ciocănitoarei Woodrea: Traian Băsescu, Cezar Preda, Cristian Poteraş, Florin Popescu, GabrielOprea, Cătălin Predoiu, consilierul ei, Ştefan Şuşai ş.a.
“Cariera” paraşutei s-a declanşat odată cu solicitarea lui Cocoş către Oprea, de a-i aranja intrarea. Acum ea fără studii, sugace amărată de la ţară, şi vorbind cu parteneru’ lui de afaceri Gabriel Oprea, ce zice Cocoş? -Băi Oprea, tu ai relaţii peste tot, eu sunt un ţigan amărât, bag-o bă şi tu in politică. Bă. da n-are studii. -Lasă bă,că avem bani. Si uite aşa îi făuriră o diplomă în drept, la rapid, la universitatea Dimitrie Cantemir, intre 1992-1996, iar ulterior Oprea, ca director la Colegiul Naţional de Apărare (2000-2001 şi “profesor” din 2001), i-a băgat şi vreo 2 diplome de acolo. Mai precis, a “urmat” cursurile Colegiului Naţional de Apărare, pe care le-a terminat cu o lucrare pe tema intereselor NATO în zona Mării Negre şi Caucaz. Ce cunostinţe are in geopolitică, numai săracii arabi supţi o mai ştiu. Si uite aşa îi făcur ă un CV, mai cu bube, dar universitar. Toată tărăşenia pleacă de la restaurantul Trei Cocoşi. Dacă verificaţi, Gabriel Oprea a fost partener cu Cocoş, dar pentru că trebuia să devină prefectul capitalei (intre 2002-2003) a trebuit să iasă din afaceri. Aşa se leagă diplomele “Udrei” cu funcţiile lui Gabriel Oprea . In 1997 i-a deschis Cocoş si un butic de avocatură, şpaga fiind la data respectivă de cca. 20.000 euro, dar pentru asta ar trebui luaţi la bani mărunţi şefii de la Baroul Bucureşti, ei ştiu mai bine.
Prin urmare, in “biografie” apare ca avocat titular al Cabinetului Individual de Avocatură “Udrea Elena Gabriela” din Bucureşti – că de, geniul pleşcoian trebuia sa presteze (ca de altfel şi chiloţarul Gabi fixativ, ajuns din căpitan de chiloţi-izmene la hotelul Agat, unde făcea trafic cu calcan, fix general de justitie). In plus, deoarece acum era plină de ştiinţă juridică cum era odinioară plină de altceva, a fost puţin între iunie 2004 şi februarie 2005 consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti, preşedinte al Comisiei Juridice şi de Disciplină, din partea PNL – unde presta la data respectivă (WTF??!!).
In politică a împins-o Virgil Asztaloş Măgureanu, care a dirijat-o pe paraşută către PSD, prin Cozmin Guşă. Apoi, a fost teleghidată către PNL, prin Varujan Vosganian. În 2002 a intrat în Partidul Naţional Liberal, iar în iunie 2004 a devenit consilier municipal din partea PNL.
Pe 21 octombrie 2005 a demisionat din PNL, iar la 12 februarie 2006 se înscrie în PD – si incepe ascensiunea fulminantă, sub atenta oblăduire a Chiorului. La PD, şi implicit la Traian Băsescu, a ajuns prin intermediul Mioarei Mantale. Lumea vorbeşte că această nimfomană din Pleşcoi s-ar fi tăvălit şi cu următorii: Varujan Vosganian, Paul Păcuraru, Sebastian Vlădescu, S.O. Vântu, C.P. Tăriceanu, Dinu Patriciu, Theodor Stolojan.
Până în octombrie 2005, a fost consilier de stat la Administraţia Prezidenţială, şef al Cancelariei prezidenţiale (evident, datorita adâncii “competenţe” politico -juridice), funcţie deţinută acum de Cătălin Avramescu.
În toamna anului 2005, ea a demisionat din funcţia deţinută la Preşedinţie, invocând atacurile “profund nedrepte” îndreptate asupra sa şi a altor persoane care susţin lupta anticorupţie, precum şi faptul că nu doreşte ca prin insinuările la adresa sa să devină “o vulnerabilitate a demersurilor preşedintelui”.
În 13 aprilie 2005 apare în Academia Caţavencu un interviu în care Elena Udrea este întrebată dacă este iubita lui Traian Băsescu. Răspunsul ei a fost: “Ştiţi de când aştept întrebarea asta? La întrebarea asta pot să vă răspund peste zece ani?”.
Deşi nu mai era consilier prezidenţial, făcea vizite nocturne la Cotroceni, aşa cum a dezvăluit Jurnalul Naţional, Preşedinţia şi SPP, refuzând să explice scopul acestor vizite. Conform unor surse din Palatul Cotroceni, citate de presă, Elena Udrea intra foarte des în sediul administraţiei prezidenţiale, după ce şi-a dat demisia din funcţia de şef al Cancelariei prezidenţiale. Sursele amintite susţin că, timp de un an, ea şi-a păstrat chiar şi biroul din vecinătatea cabinetului lui Traian Băsescu. Întrebată despre vizitele nocturne, a răspuns sec: “Nu comentez”. Întrebat şi el de ce maşina Elenei Udrea intră noaptea la Palat, Traian Băsescu a spus sec: “Spuneţi o minciună. Confundaţi o maşină cu o femeie. Eu n-aş face confuzia asta”. Apoi a argumentat ca a venit să alimenteze, că era combustibilul mai ieftin!
În 30 noiembrie 2008, Elena Udrea a fost aleasă deputat.
Restul e istorie. O istorie a ruşinii naţionale..
Sursa: http://cristinamarcus.wordpress.com/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu