Coruptie a la Harvard: UNIVERSITATEA AMERICANA – CEL MAI MARE PROPRIETAR PRIVAT DE PADURI DIN ROMANIA.
Dupa un scandal de coruptie, isi vinde in regim de urgenta posesiunile
RISE PROJECT:
Universitatea Harvard vinde, de urgență, pădurile din România
Cel mai mare proprietar privat de păduri din România, firma Scolopax , își vinde, în regim de urgență, toate suprafețele pe care le-a cumpărat în ultimii nouă ani. De curând, reprezentanul local al companiei a fost reținut de către procurorii anticorupție.
Scolopax este un SRL românesc controlat în proporție de 99,99 la sută de către universitatea americană Harvard, prin divizia sa de investiții.
În total, la vânzare sunt scoase peste 32 de mii de hectare, împrăștiate în 21 de județe.
Dragoș Lipan Secu, reprezentantul Scolopax România, a fost arestat acum două săptămâni, împreună cu soția sa. Cei doi sunt cercetați de către procurorii DNA Bihor pentru luare de mită și spălare de bani
Procurorii spun că reprezentantul Scolopax a crescut artificial prețul plătit de companie pentru o pădure, o parte din surplus intrând în buzunarul său. Doar în acest caz, procurorii bihoreni spun că el ar fi primit mită aproape 1 milion de euro, plus un sejur în Grand Canaria și un automobil. Anchetatorii l-au luat în vizor pe reprezentantul Scolopax, după denunțul vânzătorului, Eler Csaba Robert, un fost partener de afaceri al lui Secu.
Eler a obținut, la rîndul său, o parte dintre suprafețele vîndute, printr-un contract încheiat cu primarul din Botoșani, Eugen Nichita, cercetat și el în acest dosar. Terenurile au fost inițial retrocedate, iar apoi cumpărate de edil de la cei care le revendicaseră.
Modelul tranzacțiilor succesive, prin care pădurea din Botoșani a ajuns la Scolopax, la un preț mult mai mare decât cel inițial, a fost replicat în alte locuri din țară.
Anchetă și în Buzău
Procurorii DNA Ploiești investighează o afacere similară în Buzău, unde Scolopax a cumpărat 681 de hectare de pădure în urma unor retrocedări și tranzacții suspecte. Scolopax a fost, din nou, reprezentantă de Dragoș Lipan Secu. Rădăcinile tranzacției ajung până în anul 2006, când unul dintre moștenitori, Nicolae Clăbescu, a depus mai multe cereri, la mai multe primării din județ, pentru a primi mai multe păduri. Înainte de 1948, pădurile s-au aflat în posesia bunicii sale, Elena Clăbescu. Potrivit documentelor din arhivă, moștenitorilor Elenei Clăbescu, le-ar fi revenit doar o suprafață de 225 de hectare, pe raza localităților Lopătari și Gura Teghii. Nicolae Clăbescu a depus inițial o cerere la comisia locală Gura Teghii, de unde a și primit rapid 226 de hectare. Același Clăbescu a mai revendicat 90 de hectare de la aceiași primărie. Comisia județeană Buzău a validat și această a doua cerere.
Reprezentanții primăriei din localitatea Gura Teghii au întocmit un referat prin care l-au sesizat pe primar că restituirea s-a făcut ilegal, deoarece cererile erau însoțite de aceleași documente, pentru suprafețe diferite, iar pădurea se afla împrăștiată pe raza mai multor comune. Ceea ce, în opinia unor funcționari din primărie, a depășit competențele comisiei. Referatul nu a fost luat în seamă, iar moștenitorii au fost puși în posesie. Nicolae Clăbescu a depus o altă cerere în localitatea Lopătari, prin care a solicitat încă peste 300 de hectare de pădure. Și aici a depus aceleași documente precum cele de la Gura Teghii, însă de data asta primăria Lopătari i-a respins cererea. Clăbescu a făcut plângere la judecătoria Buzău și a câștigat, irevocabil, cele 300 de hectare, pe raza comunei Lopătari. În total, moștenitorul s-a ales cu 615 hectare de pădure, deși avea dreptul la nici jumătate.
Suprafețele în plus au fost luate din pădurile statului, administrate de Romsilva. Direcția Silvică Buzău, în tandem cu noul primar al localității Gura Teghii, cer acum, în instanță, anularea dreptului de proprietate.
Grupul “Enigma”
După două săptămâni de la prima retrocedare, Clăbescu a vândut cele 226 de hectare pentru 791.000 lei. Cumpărători au fost un grup celebru de procuratori din Focșani: Nicușor Cosor, Ion Alexe, fost consilier județean, Nelu Scînteianu, mandatar al soției sale Gilda Sanda Scînteianu, Iosif Ion Iulian, în numele soției sale Alina Iosif, sora șefului Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Vrancea, și, respectiv, Ionel Guțan, proprietarul restaurantului “Enigma” din Focșani, locație care a împrumutat, de altfel, numele grupării . A doua zi, grupul “Enigma” a revândut cele 226 de hectare către Scolopax, cu un preț de patru ori mai mare: 3,6 milioane de lei. Un profit net de aproape 2,9 milioane de lei într-o singură zi.
[...]
Cât am pierdut din afacerile ilegale cu păduri
Peste jumătate de milion de hectare de păduri ar fi trecut abuziv în proprietatea privată, până în 2010, potrivit unui raport al Curții de Conturi, finalizat anul trecut . Raportul conține și cauzele:unele instanţe judecătoreşti au acţionat în vădită contradicţie cu legea, cu practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cu principiul contradictorialității procesului civil, întrucât: au refuzat dreptul statului de a-şi apăra proprietăţile, au admis ca probatorii documente vechi, înscrisuri cu valoare declarativă, neînsoţite de documente din care să rezulte dreptul de proprietate, expertize extrajudiciare vădit nefundamentate cu omisiuni premeditate, declaraţii de martori nevecini sau neproprietari; au admis cereri de reconstituire unor persoane fără vocaţie succesorală (…)
[...] Integral la SURSA
CE SE AFLĂ ÎN SPATELE CELEI MAI MARI AFACERI CU PĂDURI DIN ROMÂNIA
O suprafață de două ori mai mare decât Bucureștiul, 43 de mii de hectare de pădure din județul Bacău, a fost promisă spre înstrăinare, anul trecut, printr-un precontract secret, unei controversate companii nemțești care și-a anunțat săptămâna aceasta insolvența în Germania.
Falimentul acestei companii, denumită Prokon, a dat naștere unui uriaș scandal în Germania după ce 70 de mii de investitori au aflat că și-ar putea pierde banii investiți în această firmă. Pierderile pot atinge un miliard și jumătate de euro iar acest lucru a determinat-o pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, să declare că vor fi revizuite legile în ceea ce privește protecția investitorilor.
RISE Project și publicația germană Die Welt au investigat dedesubturile acestei controversate afaceri.
Valorea preconizatei tranzacții este de 140 de milioane de euro. Afacerea din Moldova este însă rezultatul unei retrocedări controversate, care nu este nici acum soluționată.
Pădurea a fost revendicată, în urmă cu șapte ani, de Elie Vlad Sturdza, un strănepot al lui Dimitrie Ghica, fiul Ecaterinei Plagino și al Marelui Vornic Aga Nicolae Ghica. În anul 2006, Elie Vlad Sturdza, strănepotul lui Dimitrie Ghika, a depus o cerere la prefectura Bacău, prin care solicita înapoierea a 34 de mii de hectare, motivând că străbunicul său, Ghica, a fost deposedat abuziv de comuniști în anul 1948.
Retrocedare în plus
Autoritățile din Bacău i-au respins cererea, pe motiv că nu îndeplinește criteriile legale, că este doar rudă de gradul cinci cu defunctul, prea îndepărtată și că, așadar, nu ar avea drept asupra moștenirii. Nemulțumit de decizia autorităților, Sturdza a dat în judecată statul român bazându-se pe mai multe acte oficiale, printre care două documente din anii 1872 si 1902 prin care a încercat să dovedească faptul că străbunicul său a fost proprietar peste 4 moșii însumând 34 de mii de hectare. Decizia Comisiei de Fond Funciar Bacău a fost însă menținută și în această fază în justiție. Sturdza nu a avut câștig de cauză nici în procesele care au urmat la alte instanțe – Judecătoria Onești, Tribunalul Bacău și Judecătoria Sfantu Gheorghe. Deciziile judecătorilor s-au bazat pe documentele puse la dispoziție de Romsilva și de Direcția Silvică Bacău. Silvicultorii nu au contestat doar gradul de rudenie prea îndepărtat și lipsa drepturilor succesorale, ci au adus și documente care arată că moșia Ghica a pierdut din suprafață de-a lungul timpului. Astfel, peste 11 mii de hectare ar fi fost ipotecate și pierdute pentru un împrumut de la Creditul Funciar Român care nu a mai fost niciodată returnat.
Alte mii de hectare ar fi fost expropriate prin legi agrare aplicate în perioada 1872-1947, înainte de venirea comuniștilor la putere. Practic, silvicultorii susțin că din moșia Ghica mai sunt disponibile spre retrocedare, legal, doar 10 mii de hectare. Cu toate că trei instanțe de judecată au respins solicitările lui Sturdza, dosarul a ajuns la Tribunalul Covasna care, în aprilie 2012, a admis recursul și a dispus retrocedarea celor 34 de mii de hectare, plus alte 9 mii de hectare, care fuseseră ipotecate la Creditul Funciar Roman în anul 1902.
Adică, mai mult chiar decât cerea inițial Sturza.
La Tribunalul Covasna, unde statul a pierdut procesul, Direcția Silvică Bacău a fost reprezentată de casa de avocatură „Stoica și Asociațíi”, după ce, în primele trei instanțe, statul a fost reprezentat de proprii juriști. Cealaltă parte a fost reprezentată în instanță de deputatul PSD de Brașov, Ioan Adam.
Pădure ieftină
La doar câteva luni după decizia Tribunalului, moșia Ghica a fost promisă spre vânzare societății Prokon Hit Timber, care se angaja să plătească în schimbul ei 140 de milioane de euro. Doar că, potrivit documentelor, vînzătorul nu este moștenitorul Elie Vlad Sturdza, ci doi procuratori, Varga Ioan Gheorghe și Călugar Daniel Constantin, care, cel mai probabil, au cumpărat titlurile de proprietate de la Sturza. Cei doi procuratori s-au angajat printr-un precontract ca, timp de doi ani, să nu înstrăineze altcuiva cele 43 de mii de hectare.
[...]
Practic miza afacerii a crescut cu 140 de milioane de euro însă lupta se duce încă în instanță. Romsilva a cerut revizuirea hotărârii Tribunalului Covasna, iar în ianuarie 2014 dosarul a fost strămutat la Sibiu, unde urmează să se dea un verdict.
Reprezentanții Romsilva au făcut plîngere și la Consiliului Superior al Magistraturii împotriva completului de judecători din Covasna, care ar fi încălcat dispozițile legale, acceptând recursul lui Sturdza și ar fi ignorat documentele depuse la dosar de reprezentanții statului.
Între timp, silvicultorii români mai susțin și că i-au descoperit pe adevărații moștenitori ai averii Ghica. Angajatii Romsilva, cei care s-au ocupat de obținerea documentelor din Arhivele Nationale spun că moștenitorii lui Dimitrie Ghica, cel care a fost deposedat abuziv de comuniști, ar fi stabiliți în Marea Britanie. Ei ar fi Christopher și Jean Valentin Ghica, nepoții acestuia.
Integral la SURSA
Universitatea Harvard vinde, de urgență, pădurile din România
Cel mai mare proprietar privat de păduri din România, firma Scolopax , își vinde, în regim de urgență, toate suprafețele pe care le-a cumpărat în ultimii nouă ani. De curând, reprezentanul local al companiei a fost reținut de către procurorii anticorupție.
Scolopax este un SRL românesc controlat în proporție de 99,99 la sută de către universitatea americană Harvard, prin divizia sa de investiții.
În total, la vânzare sunt scoase peste 32 de mii de hectare, împrăștiate în 21 de județe.
Dragoș Lipan Secu, reprezentantul Scolopax România, a fost arestat acum două săptămâni, împreună cu soția sa. Cei doi sunt cercetați de către procurorii DNA Bihor pentru luare de mită și spălare de bani
Procurorii spun că reprezentantul Scolopax a crescut artificial prețul plătit de companie pentru o pădure, o parte din surplus intrând în buzunarul său. Doar în acest caz, procurorii bihoreni spun că el ar fi primit mită aproape 1 milion de euro, plus un sejur în Grand Canaria și un automobil. Anchetatorii l-au luat în vizor pe reprezentantul Scolopax, după denunțul vânzătorului, Eler Csaba Robert, un fost partener de afaceri al lui Secu.
Eler a obținut, la rîndul său, o parte dintre suprafețele vîndute, printr-un contract încheiat cu primarul din Botoșani, Eugen Nichita, cercetat și el în acest dosar. Terenurile au fost inițial retrocedate, iar apoi cumpărate de edil de la cei care le revendicaseră.
Modelul tranzacțiilor succesive, prin care pădurea din Botoșani a ajuns la Scolopax, la un preț mult mai mare decât cel inițial, a fost replicat în alte locuri din țară.
Anchetă și în Buzău
Procurorii DNA Ploiești investighează o afacere similară în Buzău, unde Scolopax a cumpărat 681 de hectare de pădure în urma unor retrocedări și tranzacții suspecte. Scolopax a fost, din nou, reprezentantă de Dragoș Lipan Secu. Rădăcinile tranzacției ajung până în anul 2006, când unul dintre moștenitori, Nicolae Clăbescu, a depus mai multe cereri, la mai multe primării din județ, pentru a primi mai multe păduri. Înainte de 1948, pădurile s-au aflat în posesia bunicii sale, Elena Clăbescu. Potrivit documentelor din arhivă, moștenitorilor Elenei Clăbescu, le-ar fi revenit doar o suprafață de 225 de hectare, pe raza localităților Lopătari și Gura Teghii. Nicolae Clăbescu a depus inițial o cerere la comisia locală Gura Teghii, de unde a și primit rapid 226 de hectare. Același Clăbescu a mai revendicat 90 de hectare de la aceiași primărie. Comisia județeană Buzău a validat și această a doua cerere.
Reprezentanții primăriei din localitatea Gura Teghii au întocmit un referat prin care l-au sesizat pe primar că restituirea s-a făcut ilegal, deoarece cererile erau însoțite de aceleași documente, pentru suprafețe diferite, iar pădurea se afla împrăștiată pe raza mai multor comune. Ceea ce, în opinia unor funcționari din primărie, a depășit competențele comisiei. Referatul nu a fost luat în seamă, iar moștenitorii au fost puși în posesie. Nicolae Clăbescu a depus o altă cerere în localitatea Lopătari, prin care a solicitat încă peste 300 de hectare de pădure. Și aici a depus aceleași documente precum cele de la Gura Teghii, însă de data asta primăria Lopătari i-a respins cererea. Clăbescu a făcut plângere la judecătoria Buzău și a câștigat, irevocabil, cele 300 de hectare, pe raza comunei Lopătari. În total, moștenitorul s-a ales cu 615 hectare de pădure, deși avea dreptul la nici jumătate.
Suprafețele în plus au fost luate din pădurile statului, administrate de Romsilva. Direcția Silvică Buzău, în tandem cu noul primar al localității Gura Teghii, cer acum, în instanță, anularea dreptului de proprietate.
Grupul “Enigma”
După două săptămâni de la prima retrocedare, Clăbescu a vândut cele 226 de hectare pentru 791.000 lei. Cumpărători au fost un grup celebru de procuratori din Focșani: Nicușor Cosor, Ion Alexe, fost consilier județean, Nelu Scînteianu, mandatar al soției sale Gilda Sanda Scînteianu, Iosif Ion Iulian, în numele soției sale Alina Iosif, sora șefului Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Vrancea, și, respectiv, Ionel Guțan, proprietarul restaurantului “Enigma” din Focșani, locație care a împrumutat, de altfel, numele grupării . A doua zi, grupul “Enigma” a revândut cele 226 de hectare către Scolopax, cu un preț de patru ori mai mare: 3,6 milioane de lei. Un profit net de aproape 2,9 milioane de lei într-o singură zi.
[...]
Cât am pierdut din afacerile ilegale cu păduri
Peste jumătate de milion de hectare de păduri ar fi trecut abuziv în proprietatea privată, până în 2010, potrivit unui raport al Curții de Conturi, finalizat anul trecut . Raportul conține și cauzele:unele instanţe judecătoreşti au acţionat în vădită contradicţie cu legea, cu practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cu principiul contradictorialității procesului civil, întrucât: au refuzat dreptul statului de a-şi apăra proprietăţile, au admis ca probatorii documente vechi, înscrisuri cu valoare declarativă, neînsoţite de documente din care să rezulte dreptul de proprietate, expertize extrajudiciare vădit nefundamentate cu omisiuni premeditate, declaraţii de martori nevecini sau neproprietari; au admis cereri de reconstituire unor persoane fără vocaţie succesorală (…)
[...] Integral la SURSA
CE SE AFLĂ ÎN SPATELE CELEI MAI MARI AFACERI CU PĂDURI DIN ROMÂNIA
O suprafață de două ori mai mare decât Bucureștiul, 43 de mii de hectare de pădure din județul Bacău, a fost promisă spre înstrăinare, anul trecut, printr-un precontract secret, unei controversate companii nemțești care și-a anunțat săptămâna aceasta insolvența în Germania.
Falimentul acestei companii, denumită Prokon, a dat naștere unui uriaș scandal în Germania după ce 70 de mii de investitori au aflat că și-ar putea pierde banii investiți în această firmă. Pierderile pot atinge un miliard și jumătate de euro iar acest lucru a determinat-o pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, să declare că vor fi revizuite legile în ceea ce privește protecția investitorilor.
RISE Project și publicația germană Die Welt au investigat dedesubturile acestei controversate afaceri.
Valorea preconizatei tranzacții este de 140 de milioane de euro. Afacerea din Moldova este însă rezultatul unei retrocedări controversate, care nu este nici acum soluționată.
Pădurea a fost revendicată, în urmă cu șapte ani, de Elie Vlad Sturdza, un strănepot al lui Dimitrie Ghica, fiul Ecaterinei Plagino și al Marelui Vornic Aga Nicolae Ghica. În anul 2006, Elie Vlad Sturdza, strănepotul lui Dimitrie Ghika, a depus o cerere la prefectura Bacău, prin care solicita înapoierea a 34 de mii de hectare, motivând că străbunicul său, Ghica, a fost deposedat abuziv de comuniști în anul 1948.
Retrocedare în plus
Autoritățile din Bacău i-au respins cererea, pe motiv că nu îndeplinește criteriile legale, că este doar rudă de gradul cinci cu defunctul, prea îndepărtată și că, așadar, nu ar avea drept asupra moștenirii. Nemulțumit de decizia autorităților, Sturdza a dat în judecată statul român bazându-se pe mai multe acte oficiale, printre care două documente din anii 1872 si 1902 prin care a încercat să dovedească faptul că străbunicul său a fost proprietar peste 4 moșii însumând 34 de mii de hectare. Decizia Comisiei de Fond Funciar Bacău a fost însă menținută și în această fază în justiție. Sturdza nu a avut câștig de cauză nici în procesele care au urmat la alte instanțe – Judecătoria Onești, Tribunalul Bacău și Judecătoria Sfantu Gheorghe. Deciziile judecătorilor s-au bazat pe documentele puse la dispoziție de Romsilva și de Direcția Silvică Bacău. Silvicultorii nu au contestat doar gradul de rudenie prea îndepărtat și lipsa drepturilor succesorale, ci au adus și documente care arată că moșia Ghica a pierdut din suprafață de-a lungul timpului. Astfel, peste 11 mii de hectare ar fi fost ipotecate și pierdute pentru un împrumut de la Creditul Funciar Român care nu a mai fost niciodată returnat.
Alte mii de hectare ar fi fost expropriate prin legi agrare aplicate în perioada 1872-1947, înainte de venirea comuniștilor la putere. Practic, silvicultorii susțin că din moșia Ghica mai sunt disponibile spre retrocedare, legal, doar 10 mii de hectare. Cu toate că trei instanțe de judecată au respins solicitările lui Sturdza, dosarul a ajuns la Tribunalul Covasna care, în aprilie 2012, a admis recursul și a dispus retrocedarea celor 34 de mii de hectare, plus alte 9 mii de hectare, care fuseseră ipotecate la Creditul Funciar Roman în anul 1902.
Adică, mai mult chiar decât cerea inițial Sturza.
La Tribunalul Covasna, unde statul a pierdut procesul, Direcția Silvică Bacău a fost reprezentată de casa de avocatură „Stoica și Asociațíi”, după ce, în primele trei instanțe, statul a fost reprezentat de proprii juriști. Cealaltă parte a fost reprezentată în instanță de deputatul PSD de Brașov, Ioan Adam.
Pădure ieftină
La doar câteva luni după decizia Tribunalului, moșia Ghica a fost promisă spre vânzare societății Prokon Hit Timber, care se angaja să plătească în schimbul ei 140 de milioane de euro. Doar că, potrivit documentelor, vînzătorul nu este moștenitorul Elie Vlad Sturdza, ci doi procuratori, Varga Ioan Gheorghe și Călugar Daniel Constantin, care, cel mai probabil, au cumpărat titlurile de proprietate de la Sturza. Cei doi procuratori s-au angajat printr-un precontract ca, timp de doi ani, să nu înstrăineze altcuiva cele 43 de mii de hectare.
[...]
Practic miza afacerii a crescut cu 140 de milioane de euro însă lupta se duce încă în instanță. Romsilva a cerut revizuirea hotărârii Tribunalului Covasna, iar în ianuarie 2014 dosarul a fost strămutat la Sibiu, unde urmează să se dea un verdict.
Reprezentanții Romsilva au făcut plîngere și la Consiliului Superior al Magistraturii împotriva completului de judecători din Covasna, care ar fi încălcat dispozițile legale, acceptând recursul lui Sturdza și ar fi ignorat documentele depuse la dosar de reprezentanții statului.
Între timp, silvicultorii români mai susțin și că i-au descoperit pe adevărații moștenitori ai averii Ghica. Angajatii Romsilva, cei care s-au ocupat de obținerea documentelor din Arhivele Nationale spun că moștenitorii lui Dimitrie Ghica, cel care a fost deposedat abuziv de comuniști, ar fi stabiliți în Marea Britanie. Ei ar fi Christopher și Jean Valentin Ghica, nepoții acestuia.
Integral la SURSA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu