În câţi ani va fi depopulată România?

Cauza creşterii migraţiei: o depresie colectivă majoră, vecină cu teroarea. Românul anului 2050 ar putea avea ochii oblici.

Depopularea masivă a României face ravagii în sănătate, construcţii şi în sistemul asigurărilor sociale. În 2-3 ani de zile nu va mai exista sistemul sanitar, iar românul anului 2050 va avea ochii oblici, estimează experţii.

Majoritatea emigranţilor români preferă ţările calde

Migraţia românilor nu dă semne de încetinire, în ciuda crizei economice care a afectat economiile occidentale. Continuă să plece din ţară, pe capete, muncitori calificaţi, medici, profesori, studenţi, absolvenţi eminenţi, sportivi-campioni, mai nou – poliţişti, precum şi români „cu stare”. Numai în 2009 au părăsit România peste 300.000 de oameni (2% din populaţia activă). Peste 2.500 de medici aleg anual să profeseze în spitalele din Vest. Cauza creşterii emigraţiei, identificată de psihiatri, este o depresie colectivă majoră, vecină cu teroarea, care izvorăşte din neajunsuri şi este alimentată de sentimentul de insecuritate colectivă.

În ciuda accelerării fluxurilor migratorii, nici o instituţie nu poate prezice, cu exactitate, în cât timp va fi depopulată România. Totuşi, conform prognozelor oficiale, la orizontul de timp al anului 2050, ţara noastră ar putea avea cu 6-8 milioane de locuitori mai puţin, chiar dacă acceptă populaţie asiatică, africană sau din ţări sărace ale Europei. Uriaşa pierdere umană este confirmată de un sondaj Gallup, potrivit căruia unul din cinci români îşi doreşte să se stabilească peste hotare, în timp ce „numărul străinilor care doresc să se stabilească în România este foarte mic”.

Insecuritate colectivă

Medicul psihiatru Florin Tudose pune dorinţa intensă a oamenilor de a pleca din ţară pe seama unei depresii colective puternice, provocată de criza economică şi întreţinută de aşa-numiţi „apostoli ai dezastrului” naţional. „Foarte mulţi români îşi abandonează aici familiile, lucrând la negru în străinătate şi lăsând aici toată povara socială a familiilor lor, care nu plătesc contribuţii şi asigurări, după principiul că statul îţi bagă în gură. Alţii, resimt un sentiment de insecuritate colectivă, o panică intensă şi ajung să plece cu tot cu familii. Ei îşi vând bunurile ca să scape de acest dezastru din România şi se mută în altă ţară. Însă această teroare nu corespunde realităţii, ci este susţinută informaţional de apostolii dezastrului. Apoi, bunurile oamenilor disperaţi sunt cumpărate pe nimic de profitorii crizei, care au interesul de a provoca un haos cât mai mare şi a întreţine depresia naţională”, spune Florin Tudose.

Rezumând, migraţia excesivă a forţei de muncă în Occident poate avea efect nefast atât asupra statului, împovărând factura asigurărilor sociale, cât şi asupra celor care decid să-şi lichideze proprietăţile din România, în căutarea unei vieţi mai bune. Îngrijorătoare este, în opinia psihiatrului, migraţia tinerilor, care ajung să procreeze în ţările-gazdă, văduvind România de copii. Pe lângă depresia indusă artificial populaţiei, Florin Tudose susţine că românii părăsesc ţara şi din cauza faptului că aici nu mai există o piramidă clară a valorilor, care să-i facă pe oameni să se simtă apreciaţi de semeni.

Din fericire pentru România, deşi sunt foarte deprimaţi din cauza sărăciei, profesorii actualei generaţii nu vor pleca din ţară la fel de uşor precum medicii, deoarece trebuie să vorbească limba ţării respective precum nativii, crede profesorul Aurel Cornea, liderul Sindicatelor Libere din Învăţământ.

Însă, lucrurile s-ar putea schimba în cazul profesorilor tineri care învaţă limbi străine şi care ar putea profita de mobilitatea europeană a pieţei serviciilor didactice. „Profesia noastră are la bază comunicarea, iar comunicarea într-o limbă străină este mai dificilă, pentru că trebuie să ştii acea limbă la perfecţie. Profesorii care migrează nu pot alege decât în mică parte să-şi exercite meseria de dascăl în Occident. Cea mai mare parte, împinşi de disperare, aleg să presteze în străinătate alte munci, în construcţii, în agricultură sau ca îngrijitori. Aceasta este de fapt drama noastră. Din cauza salariilor mici, în sistem nu mai intră oameni pregătiţi, iar cei buni pleacă şi calitatea educaţiei scade”, afirmă Aurel Cornea.

Nu suntem atrăgători nici pentru arabi şi asiatici

În condiţiile intensificării fluxurilor migratorii în şi dinspre România, românul anului 2050 ar putea avea ochii oblici şi faţa măslinie, cred experţii. „Chiar şi în aceste condiţii, nu vine sfârşitul lumii în România. În ţară vor trăi indieni, chinezi sau oameni din Republica Moldova, care trăiesc acum în condiţii rele, subumane, şi care vor şi ei o viaţă mai bună”, dă asigurări psihiatrul Florin Tudose.

La rândul său, sociologul Alfred Bulai crede că România ar putea atrage, în viitor, populaţie asiatică. „Deocamdată însă, nu suntem atrăgători nici măcar pentru această populaţie, deoarece n-avem o istorie puternică a imigraţiei. Cea mai fericită variantă ar fi atragerea moldovenilor, deoarece ei sunt deja integraţi cultural”, spune Alfred Bulai.

În domeniul medical însă, rezolvarea deficitului de personal cu ajutorul imigranţilor este dificilă, dacă nu imposibilă, din cauza legislaţiei. „Nu putem aduce medici din Bangladesh sau de oriunde altundeva deoarece legislaţia nu ne permite. Profesia noastră este foarte clar reglementată de legislaţia europeană, care prevede că pe teritoriul UE pot profesa doar medici din UE sau din Spaţiul Economic European. Medicii care nu îndeplinesc aceste condiţii au totuşi o şansă dacă sunt căsătoriţi cu cetăţeni români. Însă deocamdată nu ne punem astfel de probleme deoarece posturile din sănătate sunt blocate şi pentru români. La şapte medici care pleacă din ţară putem angaja doar unul, iar concursurile pentru posturi nu se mai ţin”, susţine Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

Totuşi, migraţia românilor nu trebuie dramatizată, în opinia preşedintelui ţării, Traian Băsescu. “Să nu mai facem o dramă din faptul că plecăm. Cel mai mare obiectiv al României a fost liberalizarea forţei de muncă. Dreptul nostru de a pleca unde ne este mai bine. Unde munca ne este corect răsplătită. În momentul de faţă, statul român nu poate să îşi plătească medicii, profesorii, cum ar merita să îi plătească”, a subliniat recent şeful statului. În acest context, preşedintele le-a mulţumit românilor din străinătate pentru că nu se întorc în ţară să solicite ajutor de şomaj.

Unde aleg să trăiască românii?

Principalele ţări de destinaţie ale românilor au fost, la începutul anilor 2000, Italia şi Spania, care au reuşit să atragă, potrivit cifrelor oficiale, peste 2 milioane de emigranţi din ţara noastră. Datele neoficiale arată însă că numărul românilor din aceste ţări ar putea fi mult mai mare, dacă i-am pune la socoteală pe cei care muncesc „la negru”. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) arată, de pildă, în Raportul asupra Migraţiei Mondiale pe 2010, că în prezent între 2,5 şi 2,7 milioane de români se află pe teritoriile celorlalte state ale UE. Mai nou, românii aleg să muncească în Marea Britanie, Franţa sauGermania.

În ceea ce priveşte Germania, stat care a aplicat măsuri de restrângere a liberei circulaţii a lucrătorilor români, situaţia s-ar putea schimba pe termen mediu. Românii cu studii superioare şi calificări înalte, precum muncitorii, medicii sau inginerii ar putea fi atraşi de programele speciale pentru imigranţi ale Berlinului, care doreşte să-şi menţină supremaţia economică în Europa şi să conserve nivelul actual de trai german, prin alimentarea corespunzătoare a bugetelor naţionale.

Ofensiva în atragerea personalului român înalt calificat în Germania a început să fie detectabilă în România. „S-a intensificat activitatea recrutorilor străini de medici de pe teritoriul României: acum îi iau direct din universităţi. Reprezentanţii unei astfel de societăţi de recrutare care caută medici pentru Germania a venit la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi”, spune Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

Emigraţia nu este pentru toţi

Profesorul Răzvan Bobulescu reprezentant al Federaţiei „Alma Mater” subliniază că emigraţia nu este pentru toţi, ci doar pentru cei foarte bine pregătiţi sau cu o meserie cerută în Occident. În domeniul învăţământului  – arată Bobulescu -  „absolvenţii buni pleacă învârtindu-se. În ţară rămân în principal loazele, care nădăjduiesc să se angajeze undeva pe pile. Pleacă, de asemenea, preparatorii şi asistenţii, din care doar jumătate mai revin în ţară. Aceasta este de fapt nenorocirea României, că ne pleacă elitele, vârfurile noastre”.

„Estimez că în 2-3 ani de zile nu se va mai putea vorbi de sistemul medical, pentru că pur şi simplu va dispărea. Tendinţa de migraţie a medicilor români s-a intensificat iar legislaţia europeană nu ne permite să aducem medici din China, Moldova sau Bangladesh. În acelaşi timp s-a intensificat activitatea recrutorilor străini de medici de pe teritoriul României: acum îi iau direct din universităţi”. – Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România

Cad macarale!

În opinia sociologului Alfred Bulai, nu mărimea fluxului migrator dinspre România spre Occident este periculoasă, ci scăderea profesionalismului, generată de depopularea instituţiilor şi a ramurilor economice vitale. „Migraţia masivă a românilor s-a produs, în condiţiile în care avem peste 2 milioane care lucrează în străinătate. Vârful acestei migraţii a trecut, chiar dacă vor mai exista oameni care vor pleca din ţară. Problema este că, prin migraţie, gradul de profesionalism în România a scăzut dramatic: în construcţii nu mai există calitate, macaralele cad, nu mai avem medici, în unităţile de pompieri au ajuns să existe mai multe autospeciale decât pompieri”, spune Alfred Bulai.

Nu numai românii au emigrat masiv în ţările mai dezvoltate, ci şi italienii sau irlandezii care au format comunităţi puternice în ţările gazdă, mai arată sociologul. Aşa cum ţările de origine ale respectivilor n-au fost depopulate, deoarece au acceptat la rândul lor străini, putem spera că şi România va primi străini săraci.

Pierdere

Prognozele care ţin cont de natalitate, mortalitate şi migraţie arată că România ar pierde, în 40 de ani, 6-8 milioane de locuitori. ONU estimează că populaţia României va ajunge la 15,9 milioane de locuitori în 2050, faţă de 21,3 milioane în 2008, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare avansează o cifră de 13,3 milioane de locuitori până în 2050.

Sursa:http://romaningermania.ro