Fost şef al Poliţiei Române, chestorul Ion Pitulescu a rămas în memoria naţiei ca poliţistul care a încercat să destructureze clanurile mafiote. S-a dat la interlopi, a arestat câţiva dintre aceştia, dar a rămas cu gustul amar al înfrângerii. Ca să-şi mai verse din năduf, a scris o carte “Crima organizată. Al treilea război mondial”, volum în care dă detalii despre lumea bandiţilor şi legăturile acestora cu autorităţile.
Dezvăluie că Fane Spoitoru, interlopul numărul unu al României din anii 90, a devenit puternic şi de temut după ce a beneficiat de “prietenia unor politişti cu funcţii înalte, de bunăvoinţa unor procurori şi de clemenţa înduioşătoare a unor complete de judecată”. Acum, fostul ofiţer Pitulescu susţine că interlopii sunt mult mai puternici, mai dedicaţi, iar legăturile lor cu diverşi poliţişti sau magistraţi sunt şi mai multe, şi mai strânse.
“Chiar dacă eu aveam un grup de ofiţeri credincioşi, îţi trebuie şi sprijin din sfera guvernului, politicului. Or, din partea asta nu am putut avea decât bruiaj. Practic, când mi-am dat demisia, mi-am dat seama că era imposibil să continui ceea ce începusem. Am crezut că, poate, trăgând un semnal de alarmă, voi contribui mai mult la o schimbare decât dacă aş fi rămas în aceleaşi condiţii mai departe.
Credeti că s-a mai schimbat ceva pe cele două fronturi? Mai sunt poliţişti curajoşi care să lupte cu “lupii tineri” ai crimei organizate?
Nu trebuie prea mare tehnică să-i pui la respect. Trebuie doar oameni corecti şi cu voinţa de a face ceva. Nu este un mare secret în a combate organizaţiile astea mafiote. Trebuie doar să se vrea. Fraţii Cămataru au fost arestaţi pe dosarul acela făcut, pe vremea mea. De ce le-a trebuit atâta ca să facă acest lucru? Nu s-a vrut, pentru ca ăştia au nişte relaţii fantastice, de nici nu vă gândiţi. Luaţi-i pe ceilalţi, celebrii Duduianu. Toţi au avut dosar, toţi au fost prinşi în flagrant, reţinuţi, arestaţi o perioadă, ajunşi în faţa instanţelor. Instanţe care, cu nonşalanţă, i-au pus în libertate.
Cămătarii au căzut, se spunea, şi pentru că Fane Spoitorul s-a coalizat cu Nicu Gheară. Că ar fi avut şi sprijinul şi al lui Miron Cozma, colegul lui Spoitoru de celulă. Acolo, la Rahova, s-ar fi decis eliminarea lui Nuţu şi Sile Cămătaru. Credeţi că există pericolul unui război interclanuri, un război total, fără precedent?
Războaiele dintre grupurile mafiote sunt peste tot şi sunt clare. Eu cred că atât timp cât Fane Spoitoru a fost plecat afară, în Canada, unde a fost fugit, şi până a revenit, ăştia, clanul fraţilor Cămătaru, s-au extins şi i-au tăiat din macaroana lui Fane Spoitoru. Şi atunci, este normal ca între ei să intervină conflicte. Conflicte pentru stăpânirea teritoriilor din Capitală. Luptele pot izbucni oricând.
Există conflicte între generaţii?
Gigi Boeru şi Fane Spoitoru au stăpânit puternic în prima parte, atunci, până prin ′96-′97. După aceea, au venit ăştia Corsicanii, Gemenii, Cămătarii, Duduienii. Acum sunt “Sportivii”, “Luptătorii”, “lupii tineri” care vor să se extindă şi nu prea au loc de ceilalţi.
Exista mafie în România?În 1996 am avertizat public că România este în pericol să devină un stat mafiot, iar pericolul acesta s-a transformat în realitate. Deci există mafie, bineînţeles că există. Şi, după mine, mafia gulerelor albe este mai puternică decât mafia ţigănească.

Care este profilul interlopului român?
Agresivitatea înnăscută, labilitatea afectivă, dublă moralitate. Mafiotul ţigan este un maestru al adaptării la situaţie. Faţă de cei de care ştie că are nevoie, ştie să fie umil şi respectuos. În schimb, faţă de ceilalţi îşi manifestă puterea, forţa.
Cum reuşesc interlopii să-i corupă pe cei din poliţie, pe magistraţi, pe politicieni, ca ulterior să ajungă să-i controleze?
În primul rând, cu bani. Apoi alte avantaje materiale. Categoric, la ei, forţa banului a făcut totul. După aceea, au ştiut pe unii să-i santajeze: fie că le-au băgat pe gât o prostituată, fie că le-au rezolvat o problemă, o maşină mai ieftină, un serviciu mai ieftin. Păi, de fapt, să ştiţi că fiecare clan mafiot are avocaţii lui, pe care îi plăteşte chiar dacă nu au proces sau vreo cauza pe rol.