AGROstandard: gazele de șist ne otrăvesc și distrug agricultura României.

AGROstandard: gazele de șist ne otrăvesc și distrug agricultura României. Nu o sa mai avem cui vinde produse contaminate – interviu Dimitrie Muscă, cel mai mare fermier din Arad 

Gazele de șist vor pune pe butuci agricultura și vor otrăvi lent populația României din cauza sutelor de substanțe cancerigene care se găsesc în compoziția lichidului de fracturare, susține Dimitrie Muscă, unul dintre cei mai mari fermieri din vestul țării. Deja, la Beba-Veche, în Timiș, în apropierea unei sonde de fracturare, concentrația de arseniu în apă depășește de două ori jumătate maxima admisă. În acest fel, culturile, laptele și carnea animalelor sunt contaminate și improprii consumului, susține președintele Combinatului Agroindustrial Curtici. Mai mult, fermierii din vestul țării sunt intimidați pentru a permite explorarea gazelor de șist pe proprietățile lor. Urmăriți mai jos prima parte a acestui interviu. Continuarea, in numărul următor.

Domnule Musca, există preocupări, din câte am înțeles, în rândul fermierilor cu privire la explorarea gazelor de șist în acestă zonă a țării. Puteți să ne spuneți de ce sunteți oarecum îngrijorați de exploatarea gazelor de șist în România?

Suntem îngrijorați pe bună dreptate. Aici la noi este un potențial enorm pentru agricultură. Producțiile pe care le-ați văzut, zootehnia, industria alimentară. Un potențial formidabil. Potențialul pe care îl are societatea noastră, Agroholding, îl are toată lumea în zona de vest. Unii agricultori sunt mai mari, alții mai mici, dar există îngrijorarea pentru toată lumea cu privire la exploatarea gazelor de șist.

Grijile dumneavoastră se rezumă doar la gazele de șist?

Trebuie să înțelegem un lucru – noi nu ne opunem exploatării zăcămintelor natural ale țării. Domnule, dacă există gaz natural, să fie exploatat gazul natural. Dar vă spun ceva – gazele naturale, țițeiul din partea de vest a României, pe toată porțiunea asta, Timiș, Arad și Bihor au fost înțesate de sonde pe vremea lui Ceaușescu, până în 1989, pentru că ungurii au dat de acestă rezervă de țiței care era pe graniță, au înțesat-o cu sonde, românii au făcut și ei sonde. A fost o competiție, care dintre aceste două țări extrage mai mult țiței și mai mult gaz. Pentru că s-au oprit aici înseamnă că nu există mai mult țiței și mai mult gaz, pentru că vin și mint și spun – nu vrem, Doamne ferește, ca apa sfințită, nu stricăm, nu mirosim, n-am mâncat usturoi, sau am mâncat usturoi, dar gura nu ne pute și vrem numai hidrocarburi. Nu! Se vrea exploatarea gazelor de șist.

Cât de periculoase sunt pentru agricultură gazele de șist?

Eu, la început, până nu am obținut documentele și informațiile necesare, am fost cuminte și mi-am văzut de treaba mea. Am văzut apoi o prezentare la nivel de țară când au venit trei senatori din America și au zis ce benefică este exploatarea gazelor de șist și apoi a venit un doctor inginer, specialistă în materie, care a spus cât este de toxic, chiar dacă sunt metode moderne. Și am întrebat-o – domana doctor, ce metode moderne folosim, sau dacă în aceste metode moderne se mai folosește lichidul de fracturare sau nu se mai folosește. Și mi-a zis – nu se poate fără lichidul de fracturare. Lichidul de fracturare înseamnă acel conținut de substanțe chimice, nu știu câte sute se spune că sunt, care se introduc în pământ până la 3-4 kilometri profunzime. Și, care, sigur, interferează cu apa și atunci avem probleme. Vrând-nevrând, s-a spus clar – în forările care se fac, un procent de 7% din aceste substanțe chimice sunt scăpate pe traseu, interferează cu apa freatică din pământ, iar apoi apa circulă în toate direcțiile.

Arseniu, de peste două ori jumătate peste limita maximă admisă, în apa de la Beba-Veche

Aveți un caz concret de poluare cu substanțe periculoase în urma exploatării gazelor de șist?

Vă prezint un caz de actualitate. În zona Beba-Veche, în județul Timiș. Ne-am întâlnit și am făcut front comun, am făcut o societate non-profit. Salvăm câmpia de vest a României! Ne-am întîlnit și acolo la ei și la noi. În Serbia, la un kilometru și jumătate de graniță, de fâșie, s-a făcut, în 2012-2013, o sondă care lucrează. Deci, nu prospecțiuni, ci, efectiv, exploatare. Și acestă sondă a poluat enorm de mult. Dacă s-a spus și sunt toate filmele prezentate, că este deosebit de toxic, că aceste substanțe chimice ne otrăvesc, iată, s-a făcut o radiografie și s-a văzut, în 2013, când a luat ființă aceea sondă la un kilometru și jumătate…S-au făcut măsurători în apa potabilă. În apa potabilă, acolo, la Beba-Veche, era, înainte să funcționeze sonda, o concentrație de 10 unități arseniu. Deci, era o concentrație admisibilă, se încadra în caracteristicile unei ape de băut. La ora actuală, după un an de zile, au văzut că apa miroase, că nu mai poate fi băută, nu știau ce se întâmplă. Și a venit un inginer și a prelevat probe analizate la laboratorul din Arad. Este ptrezentat raportul în toată presa scrisă. Conținutul de arseniu de la un an la altul a crescut de la 10 unități de arseniu în 2013, la 26 de unități de arseniu, în 2014, la acestă dată. Adică, oamenii nu mai beau acestă apă. Bun, să zicem că oamenii vor bea numai apă minerală dată de guvernul României.

Cât este normal?

Zece unități este normal.

Deci, concentrația este de 2,6 ori mai mare…

Este de 2,6 ori mai mare concentrația de arseniu la acestă oră. Gândiți-vă că n-o să putem da la vaca din zona Beba-Veche apă minerală și o să bea vaca apă din puțurile din subteran, iar acel conținut de arseniu va fi introdus și în cantitatea de lapte pe care o beau bătrânii, copii și toți oamenii de acolo din zonă. Acestă situație se răspandește. Gândiți-vă la evoluția concentrației de arseniu doar într-un an de zile. Este galopantă pur și simplu și oamenii nu mai știu ce să facă.

Dreptul la viață, la proprietate și la apărarea sănătății sunt garantate de Constituție

Care este situația acum în vestul țării?

Oamenilor le este frică pentru că sunt intimidați. Și la noi în zonă au venit niște șmecherași spunându-le oamnilor sau punând afișe – dacă nu ne dați pământul să intrăm peste voi să facem explorare și exploatare, atunci voi veți fi dați în judecată, veți pierde procesul, și, bineînțeles, că tot voi veți plăti și cheltuieli de judecată. Vedeți cât este nesimțirea de mare. Să spui asemenea lucruri văzând că sunt țărani care nu au școală, sunt și cu patru clase, și atunci pe aceștia îi pot speria. Sigur că, noi suntem aceia care-i educăm pe oameni și le spunem tot ce este. În primul rând șmecherașii le spun oamenilor că au și dreptul de servitute. Adică, dacă eu am un hectar de teren acolo, au dreptul să treacă peste hectarele mele și să le folosească în ceea ce înseamnă exploatare și explorare. Legea petrolului, așa cum au încercat să o facă, să o schimbe, ca să ne bage acum în instanță, nu poate să încalce Constituția Țării care spune – dreptul la viață, dreptul la proprietate și dreptul la a ne apăra sănătatea este garantat.

Domnule, ne otrăvesc!

Deci, este foarte grav…

Domnule, ne otrăvesc! Toate aceste substanțe chimice interferează cu apa, pentru că ea rămâne acolo în pământ, de unde o ia și o pompează. Asta se interferează. De jos vine apă infestată cu substanțe chimice. La americani s-au arătat toate filmulețele astea și nu e o nebunie, cât sunt de poluante, cât rău fac. Cancer cât încape, căzutul părului, astme, toate bolile posibile, n-o să stau acum să le enumăr.

Care ar fi impactul economic? Ce se va întâmpla cu exploatațiile agricole dacă se continuă forarea pentru gaze de șist? Spuneați la un moment dat că acest lucru ar putea fi devastator pentru dumneavoastră.

Nu pentru mine. Pentru toată partea de vest. Apa de băut o avem din subteran. Tot Aradul este aprovizionat cu apă din bazinul acesta cu apă din subteran, cu fântâni subterane. Vă dați seama că primul lucru este infestată apa. Este un atentat la sănătate. România, cel puțin 85% din gaz, îl are asigurat din ceea ce este acuma. De ce vrem neapărat să insistăm să ne băgăm să facem gaze de șist. Probabil că sunt comisioanele mari, nu știu. Probabil că sunt comisioane deosebit de mari. Fabuloase.

Muscă, Arad: gazele de șist ne otrăvesc, nu o să mai putem vinde produse agricole contaminate

Gazele de șist otrăvesc iremediabil apa și provoacă cancer, susține unul dintre cei mai mari fermieri din vestul țării, Dimitrie Muscă. În plus, agricultorii vor intra în faliment pentru că nu vor putea vinde, în conformitatea cu standardele UE, cereale, legume, carne sau lapte cu concentrații ridicate de substanțe toxice. Mai mult, susține Muscă, România nu are nevoie de gaze de șist în condițiile în care ar putea fi produsă ușor energie de instalațiile de biogaz de pe lângă ferme.

Este în interesul României exploatarea gazelor de șist? Cum văd agricultorii încălcarea proprietăților lor de către firmele de explorare?

Nu este de interes național că dăm gazul la Chevron, sau la Pamfora sau la Gazprom. Nu o să ne ia nimeni dreptul asupra proprietății noastre, atât timp cât Constituția ne permite. Dacă vor așa, să schimbe Constituția, dar până atunci sperăm să cadă. Am facut nenumărate apeluri – cei care activează în agricultură să nu mai voteze, cel puțin în toamnă, pe cei care susțin exploatarea gazelor de șist. Astăzi este bătaie pe zona noastră, dar 80% din harta țării este înțesată de sonde ale unor societăți care vor explora și exploata gaze de șist. Ne-a rămas doar lanțul munților Carpați. Chiar și în centrul țării, în mijlocul Arcului Carpatic sunt societăți care vor să amplaseze sonde pentru exploatarea gazelor de șist. Pentru numele lui Dumnezeu, în condițiile în care noi avem gaze suficiente gaze pentru a acoperi 85% din consum, de ce să nu oprim un combinat-două, mari consumatoare de gaz pe timpul iernii, și rezolvăm problema.

Muscă – am putea face stații de biogaz pe lângă ferme. Dar noi nu dăm comisioane..

Până la urmă, spuneți că nu avem nevoie de acestă soluție poluantă care ar putea aduce sfârșitul agriculturii românești…

Putem să facem foarte multe stații de biogaz pe care să le convertim în curent. Zootehnia românească își va reveni pentru că oamenii s-au mai grupat, au început să mai investească, devine tot mai profitabilă. Se pot face stații de biogaz. Toate dejecțiile, tot bălegarul de la vaci și de la porci să-l folosim pentru aceste instalații de biogaz. Va rămâne și un bun îngrășământ organic și va da și gaz pe care-l convertim direct în current electric. De ce nu investim? De ce nu ajutăm fermierii să facă acest lucru și nu distrugem, nu poluăm nimic. Am 15 tone de bălegar de vacă și trei tone de deșeuri de la abtor. Vă dați seama cât biogaz aș putea face?! Eu nu am vrut să fac acum și stație de biogaz pentru că am făcut investiții în vaci și porci și n-am vrut să apelez prea mult la bănci. Am vrut să fac totul prin forțe proprii. Nu se vrea să se investească în biogaz pentru că la noi nu sunt comisioane. Nu eu m-am dus la Chevron.

Muscă: ce vreți? Să ne otrăviți?

Ce pot face fermierii pentru a se apăra de acest pericol, așa cum îl prezentați dumneavoastră?

Guvernații fac acest lucru împotriva voinței societății civile. Dar, haideți să ne dăm mâna cei din agricultură să spunem categoric nu. Am fost niște lași până acum, pentru că nu ne-am dus toată țara la Pungești. I-au bătut jandarmii pe copii și pe bătrânii ăia, iar noi am stat și ne-am uitat la televizoare. Ce o să facem? Chiar îi lăsăm să ne otrăvească cu totul?! Ce vor spune copii noștri despre noi?! Ce-ați păzit? M-ai consultat pe mine dacă vreu gaze de șist, pentru că pământul este al meu, nu-I al tău. Este drept că vorbim despre zăcăminte minerale, dar substanțele folosite sunt otrăvitoare. Ce vreți, să ne otrăviți?! Eu fac un apel la toți cei din agricultură. Domnilor, nu se poate. Chiar vrea să ne aducă cineva la momentul 1989 să ieșim cu mic cu mare să ne păzim pământul? Trebuie să ne dăm mâna toată zona de vest, de la Timișoara la Oradea să nu-i lăsăm să ne otrăvească apa. Am mii de capete de vaci și porci și 500 de angajați. Ce facem cu ei? Îi lăsăm de izbeliște pentru că cineva vrea neapărat să facă gaz prin fracturare hidraulică. Este atentat la siguranța publică, la sănătatea copiilor și a urmașilor noștri, pentru că nu ne omoară de azi pe mâine ca să ne speriam toți, să ieșim toată țara în stradă. Ne omoară în ani și ani de zile. Se spune că anumite boli au fost produse în laboratoare, Ebola și altele, și au fost scăpate apoi în Africa și în alte părți. Poate și asta este o metodă de a înjumătăți numărul populației. Suntem cam mulți pe suprafața pământului și bogații lumii vor să ne mai reducem.

Ce facem, plecăm toți din țară?

Dumneavostră prezentați situația ca pe un pericol iminent și de o gravitate extremă…

Otrava vine în sus odată cu apa și otrăvește iarba, plante, animale. Și ce facem atunci? Plecăm toți din țară?! Cine va mai rămâne? Ponta cu Băsescu, probabil. Eu sper că Justiția trăiește și ea în țara asta. Sper că consumă produse agricole din România și bea apă din România să verifice cât de toxică este exploatarea gazelor de șist. Noi, cei din agricultură, chiar ne-am documentat. Chiar spunem că este toxic, că este otravă băgată în pământ și că acestă otravă băgată în pământ nu stă într-un singur loc. Circulă odată cu apa, în sus, în jos, în toate părțile, vine și otrăvește tot și ne ia sănătatea. La Beva-Veche este concentrația de arseniu în apă de trei ori peste limita maximă admisă. Nu ne trebuie ceva mai periculos decât arseniul. Aradul este cunoscut cu cel mai mare număr al bolnavilor de cancer din țară. Pentru că apa are cea mai mare concentrație de arseniu. Eu am bani să merg cu familia să cumpăr o casă într-o altă țară care nu acceptă gaze de șist și mă voi muta. Și voi trăi acolo pentru că am din ce să trăiesc. Dar câți au posibilitatea asta? Eu nu-mi pot lăsa copii pe mâna ăstora. Faptele lor, sigur că vor fi pedepsite, dar după ani și ani de zile. Uitați-vă, intră în pușcărie la ani de zile după ce au făcut fapta.

Franța, Germania și mai toată Europa au spus nu gazelor de șist

Este situația din România diferită de cea din alte țări?

Franța a spus nu gazelor de șist, Germania nici nu vrea să audă pentru că zic că au densitate prea mare de locuitori, Bulgaria, care a venit la manifestație alături de români și multe alte state care spun categoric nu. De ce aceste țări au spus nu, iar noi trebuie să spunem da, indiferent de ce zice societatea civilă?! Dacă vom produce mult și bun în agricultură vom avea și bani să cumpărm gaz metan și țiței și petrol și orice vrem să cumpărăm. Avem un potențial extraordinar. Eu, în opt ani de zile, am făcut doar o singură dată sub șapte tone de grâu la hectar, soia sub 4.000, rapiță sub 5.000.

Cum vor fi afectați efectiv fermierii de exploatarea gazelor de șist?

Nu o să mai am cui vinde produsele. Nu îți distrug efectiv ferma, numai că nu mai poți să funcționezi pentru că vin tot ei cu norme făcute afară și cei de la Mediu spun – ai atâta conținut de plumb, de arseniu, de cadmiu, sau de substanțe radioactive în grâu, în făină, în bobul de porumb, sau în litrul de lapte. Și, ca atare, nu mai poți să funcționezi și nu mai ai altceva de făcut decât să cumperi de la ei. Să cumperi din Franța, să cumperi din Germania, lapte, grâu, făină, carne, de toate. Pentru că ăluia de la Beba-Veche, căruia îi bea vaca apă, sigur are și în carne și lapte arseniu, un element chimic foarte toxic, peste limita maximă admisă.

Conform raportului Impacts of shale gas and shale oil extraction on the environment and on human health al Parlamentului European, datorită secretelor comericale compoziţia aditivilor folosiţi în timpul forărilor nu este pe deplin făcută publică, dar cercetatorii au identificat peste 750 de asemenea substanțe.

Conform unei liste cuprinzand 260 de astfel de substante furnizata de New York State aceasta conţine:

• 58 de substanţe, dintr-un total de 260, au proprietăţi problematice
• 6 fac parte din prima listă publicată de Comisia Europeană cu substanţe ce necesită atenţie deosebită din cauza potenţialelor efecte pe care le pot avea asupra omului şi asupra mediului (Acrilamida, Benzen, Benzen Etil, Isopropylbenzene (cumene), naftalină, tetrasodiu, Etilen)
• substanta (Naftalină bis (1-metiletil) – în prezent considerată ca fiind bioacumulativă si toxică;
• 17 sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice;
• 38 sunt clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea urmană;
• 8 substanţe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen şi acril-amidă , oxid de etilenă şi diversi solvenţi pe baza de petrol;
• 6 sunt clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi clorhidrat hidroxilamină ;7 sunt clasificate ca mutagene (1B Muta.), cum ar fi benzen şi oxid de etilenă;
• 5 sunt clasificate ca având efecte asupra funcţiei de reproducere;

Pentru fiecare foraj sunt necesare cantităţi enorme de apă, care cel mai probabil, vor fi extrase din rezervele noastre de apă potabilă subterane! Circa 2/3 din aceste fluide rămân in subteran (fiind sechestrată de la alte utilizări). O parte din această apă împreună cu gaze, poate migra in timp in panza freatica. Apa contaminată se va deplasa prin fracturile naturale din rocă putând să ajungă în apa subterană şi în sol.

Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracturare hidraulică sunt: scoaterea din circuit a unor terenuri (densitatea medie fiind de 6 puţuri de foraj pe km pătrat, la care se adauga reteaua de conducte pentru transport), riscul de contaminare a solurilor, poluarea sonoră, zgomotul produs de echipamentele de foraj şi cele de transport, utilizarea a zeci de mii de metri cubi de apă pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii (nivelul panzei freatice scade, iar terenurile nu vor mai fi irigate). Precedentele din SUA şi alte state arată că apa freatică şi sursele de apă potabilă sunt în pericol de contaminare, că există un risc seismic asociat, că se produce mobilizarea unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de gaze de seră.


Sursa: AGROstandard