TEZAURUL României a fost scos din țară | Rezerva de AUR și valută al BNR se află în străinătate
Rezervele valutare ale BNR, valute și aur,
NU sunt depozitate în țară
- din care 88,1 la sută reprezentau rezerve valutare şi 11,9 la sută valoarea deţinerilor de aur;
Rezerva de aur a Romaniei este de 103,7 tone, fiecarui roman revenindu-i astfel o rezerva de 5,5 grame de aur. Rezerva de aur reprezenta aproximativ 11,5% din rezerva internationala totala a BNR.Rezerva de aur s-a mentinut la 103,7 tone. In conditiile evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia s-a situat la 3,621 miliarde euro. O parte din aur e in tara, dar cea mai mare parte e depozitata la Zurich, Londra, Washington si in seifurile unor banci.
În mare parte aurul se află în străinătate
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a reafirmat ca rezerva de aur nu mai trebuie sa creasca, aratand ca de cate ori s-a depasit nivelul de 100 de tone “Romania a patit ceva“.
Declaratiile Guvernatorului Isarescu legate de mentinerea rezervei de aur nu sunt ceva nou- seful Bancii Nationale avand aceeasi reactie de-a lungul ultimilor doi ani, reactie accentuata cu ocazia a doua momente cheie. Primul, cand presedintele Basescu a declarat ca trebuie sa urcam rezerva de aur a BNR la 200 de tone iar al doilea, cand incepusera sa apara speculatii legate de existenta fizica a aurului din rezerva.
“In mare parte aurul se afla in strainatate pentru ca aurul da credibilitate numai daca nu este la tine. Aurul este asigurat in strainatate si nu exista niciun risc ca acest aur sa nu se poata intoarce in tara”,
- a explicat in cadrul unui seminar la BNR Lucian Croitoru, consilier al Guvernatorului.
Mugur Isarescu a reafirmat in 2010 faptul ca tezaurul Bancii Nationale exista integral, dorind astfel sa combata zvonurile aparute in media potrivit carora Tezaurul a fost scos din tara.
“Eu inteleg ca oamenii se mai indoiesc uneori si ca nu cred intotdeauna ceea ce li se spune, dar zvonurile cum ca BNR ar fi scos Tezaurul din Romania sunt extrem de periculoase. Sigur ca o parte din aur il tinem la Banca Reglementelor Internationale, dar in subsolurile BNR sta foarte bine rezerva de aur din tara. Din pacate, spatiul este foarte mic acolo iar grupurile care pot intra sunt de maxim 10-15 persoane”,
- a spus Isarescu, care a mai precizat ca aurul exista.
“Tezaurul este acolo pentru a avea incredere intr-o tara si in moneda nationala”,
- a mai explicat Guvernatorul.
La finele lunii octombrie, România dispunea de o rezervă valutară în valoarea de peste 34,5 miliarde de euro, cu 913 milioane euro mai putin decât la începutul anului.
“In mare parte aurul se afla in strainatate pentru ca aurul da credibilitate numai daca nu este la tine. Aurul este asigurat in strainatate si nu exista niciun risc ca acest aur sa nu se poata intoarce in tara”,
- a explicat in cadrul unui seminar la BNR Lucian Croitoru, consilier al Guvernatorului.
Mugur Isarescu a reafirmat in 2010 faptul ca tezaurul Bancii Nationale exista integral, dorind astfel sa combata zvonurile aparute in media potrivit carora Tezaurul a fost scos din tara.
“Eu inteleg ca oamenii se mai indoiesc uneori si ca nu cred intotdeauna ceea ce li se spune, dar zvonurile cum ca BNR ar fi scos Tezaurul din Romania sunt extrem de periculoase. Sigur ca o parte din aur il tinem la Banca Reglementelor Internationale, dar in subsolurile BNR sta foarte bine rezerva de aur din tara. Din pacate, spatiul este foarte mic acolo iar grupurile care pot intra sunt de maxim 10-15 persoane”,
- a spus Isarescu, care a mai precizat ca aurul exista.
“Tezaurul este acolo pentru a avea incredere intr-o tara si in moneda nationala”,
- a mai explicat Guvernatorul.
La finele lunii octombrie, România dispunea de o rezervă valutară în valoarea de peste 34,5 miliarde de euro, cu 913 milioane euro mai putin decât la începutul anului.
Cine a aprobat aceste operațiuni de depozitare, a rezervelor de aur și valutare, în străinătate?
“Eu am o învăţătură. Este cam pesimistă. Deci eu nu vreau să mai crească rezerva de aur, personal, sunt aici peste 100 de tone, pentru că sunt superstiţios. De câte ori am trecut peste 100 de tone, România a păţit ceva. De data asta să rămânem la 100 de tone, este suficient de mult, 103 tone.”
- Mugur Isărescu, 2013
Când două ONG-uri româneşti au început să arate în anul 2010 adevărul privind scoaterea din ţară de către domnul Isărescu a rezervelor valutare şi de aur („unde este aurul ţării şi când aveţi de gând să-l aduceţi înapoi?”, îl întreba, astfel, un ziar pe M. Isărescu), acesta a distribuit în grabă o broşură justificativă, în care arăta că „păstrarea” şi „menţinerea” valutelor şi a aurului în afara ţării sunt o „practică internaţională”.
Iniţial, Isărescu a dezminţit că aurul şi valuta ar fi fost scoase din ţară, dar informaţiile proveneau la g-ralul Dan Gheorghe – care funcţiona în zona Serviciilor Secrete româneşti şi atunci, era director general adjunct al Aeroportului Otopeni – şi arătau riguros datele scoaterii valorilor din ţară cu avioanele, inclusiv documentele emise în acest scop.
Firma HCS Transporturi Speciale, prin care operează Banca Naţională a României pentru scoaterea tezaurului din ţară, este deţinută de un asociat al tatălui lui Isărescu, Heinrich Schorsch, firma fiind o sucursală a firmei Handels Contor Schorsch GmSH din Germania.
Interesându-se de semnificaţia unui document ce îi intrase în posesie şi care se referea la scoaterea de către BNR, în ziua de 25 martie 2002, prin Aeroportul Otopeni, a 20 de tone de lingouri de aur, cu destinaţia Germania, declara peste o lună:
„întrebat ce este cu acest transport, guvernatorul Băncii Naţionale a României Mugur Isărescu mi-a răspuns, printr-un prieten comun, că, trimestrial, sunt depuse în bănci străine diferite cantităţi de lingouri… în vreme ce se ştie de ieşirea aurului din ţară, nu mai există nici o evidenţă a repatrierii sale!?
Aşa cum Aeroportul Otopeni are o evidenţă riguroasă a scoaterii aurului, de ce nu se găseşte nici o hârtie cu privire la revenirea lui în România?”.
Când, în 2010, lui Isărescu i se reproşa din nou că scoate tezaurul din ţară, o idee trăznită i-a trecut prin cap.
A expus mai multe lingouri şi monede de aur în câteva vitrine piramidale, ce închipuiau piramida masonico-illuminati (inclusiv vârful acesteia, aşa cum apare pe bancnota de un dolar), postate într-o cameră foarte mică, în care nu încap mai mult de cinci persoane, numită însă „sala Tezaurului” şi situată în subsolurile clădirii vechi a Băncii Naţionale a României, din strada Lipscani.
„Am chemat circa 20 de şefi de publicaţii şi i-am dus în sala cu Tezaurul, lăsându-i să îl atingă fizic şi să spună „Este!”, ca în poezia aceea. Eu înţeleg că oamenii se mai îndoiesc uneori şi că nu cred întotdeauna ceea ce li se spune, dar zvonurile cum că BNR ar fi scos Tezaurul din România sunt extrem de periculoase”.
- spunea Isărescu atunci.
Întrebat, însă, de unul din cei prezenţi dacă acela este tot aurul României, căci nu păreau a fi deloc 104 tone de aur în vitrinele din faţa lor, Isărescu a trebuit să recunoască:
„Sigur că o parte din aur îl ţinem la Banca Reglementelor Internaţionale (în Elveţia), dar în subsolurile BNR stă foarte bine rezerva de aur din ţară ”.
Un fel de uite-o, nu e!
De fapt, în rapoartele BNR, tezaurul de aur al României figurează ca „activ extern”, deşi nu există nici o obligaţie asumată a ţării, sau a vreunui alt stat european, de a-şi ţine aurul în bănci străine.
„În acte – constata un ziar chiar atunci, în 12 iulie 2010 -, rezerva de aur a României are 103,7 tone! În acelaşi timp, partea tezaurului care a rămas în România încape într-o singură camera din subsolul BNR. Peste 100 de tone de aur necesită un depozit de dimensiuni mult mai mari decât o singură cameră. Atât actele contabile ale BNR, cât şi relatările jurnaliştilor care au fost invitaţi de Isărescu să certifice faptul că Tezaurul a rămas în România, de fapt confirmă presupunerea că în România nu a rămas decât o parte microscopică din rezerva de aur”. (Cronica Română).
“Eu am o învăţătură. Este cam pesimistă. Deci eu nu vreau să mai crească rezerva de aur, personal, sunt aici peste 100 de tone, pentru că sunt superstiţios. De câte ori am trecut peste 100 de tone, România a păţit ceva. De data asta să rămânem la 100 de tone, este suficient de mult, 103 tone.”
- Mugur Isărescu, 2013
Când două ONG-uri româneşti au început să arate în anul 2010 adevărul privind scoaterea din ţară de către domnul Isărescu a rezervelor valutare şi de aur („unde este aurul ţării şi când aveţi de gând să-l aduceţi înapoi?”, îl întreba, astfel, un ziar pe M. Isărescu), acesta a distribuit în grabă o broşură justificativă, în care arăta că „păstrarea” şi „menţinerea” valutelor şi a aurului în afara ţării sunt o „practică internaţională”.
Iniţial, Isărescu a dezminţit că aurul şi valuta ar fi fost scoase din ţară, dar informaţiile proveneau la g-ralul Dan Gheorghe – care funcţiona în zona Serviciilor Secrete româneşti şi atunci, era director general adjunct al Aeroportului Otopeni – şi arătau riguros datele scoaterii valorilor din ţară cu avioanele, inclusiv documentele emise în acest scop.
Firma HCS Transporturi Speciale, prin care operează Banca Naţională a României pentru scoaterea tezaurului din ţară, este deţinută de un asociat al tatălui lui Isărescu, Heinrich Schorsch, firma fiind o sucursală a firmei Handels Contor Schorsch GmSH din Germania.
Interesându-se de semnificaţia unui document ce îi intrase în posesie şi care se referea la scoaterea de către BNR, în ziua de 25 martie 2002, prin Aeroportul Otopeni, a 20 de tone de lingouri de aur, cu destinaţia Germania, declara peste o lună:
„întrebat ce este cu acest transport, guvernatorul Băncii Naţionale a României Mugur Isărescu mi-a răspuns, printr-un prieten comun, că, trimestrial, sunt depuse în bănci străine diferite cantităţi de lingouri… în vreme ce se ştie de ieşirea aurului din ţară, nu mai există nici o evidenţă a repatrierii sale!?
Aşa cum Aeroportul Otopeni are o evidenţă riguroasă a scoaterii aurului, de ce nu se găseşte nici o hârtie cu privire la revenirea lui în România?”.
Când, în 2010, lui Isărescu i se reproşa din nou că scoate tezaurul din ţară, o idee trăznită i-a trecut prin cap.
A expus mai multe lingouri şi monede de aur în câteva vitrine piramidale, ce închipuiau piramida masonico-illuminati (inclusiv vârful acesteia, aşa cum apare pe bancnota de un dolar), postate într-o cameră foarte mică, în care nu încap mai mult de cinci persoane, numită însă „sala Tezaurului” şi situată în subsolurile clădirii vechi a Băncii Naţionale a României, din strada Lipscani.
„Am chemat circa 20 de şefi de publicaţii şi i-am dus în sala cu Tezaurul, lăsându-i să îl atingă fizic şi să spună „Este!”, ca în poezia aceea. Eu înţeleg că oamenii se mai îndoiesc uneori şi că nu cred întotdeauna ceea ce li se spune, dar zvonurile cum că BNR ar fi scos Tezaurul din România sunt extrem de periculoase”.
- spunea Isărescu atunci.
Întrebat, însă, de unul din cei prezenţi dacă acela este tot aurul României, căci nu păreau a fi deloc 104 tone de aur în vitrinele din faţa lor, Isărescu a trebuit să recunoască:
„Sigur că o parte din aur îl ţinem la Banca Reglementelor Internaţionale (în Elveţia), dar în subsolurile BNR stă foarte bine rezerva de aur din ţară ”.
Un fel de uite-o, nu e!
De fapt, în rapoartele BNR, tezaurul de aur al României figurează ca „activ extern”, deşi nu există nici o obligaţie asumată a ţării, sau a vreunui alt stat european, de a-şi ţine aurul în bănci străine.
„În acte – constata un ziar chiar atunci, în 12 iulie 2010 -, rezerva de aur a României are 103,7 tone! În acelaşi timp, partea tezaurului care a rămas în România încape într-o singură camera din subsolul BNR. Peste 100 de tone de aur necesită un depozit de dimensiuni mult mai mari decât o singură cameră. Atât actele contabile ale BNR, cât şi relatările jurnaliştilor care au fost invitaţi de Isărescu să certifice faptul că Tezaurul a rămas în România, de fapt confirmă presupunerea că în România nu a rămas decât o parte microscopică din rezerva de aur”. (Cronica Română).
Aurul României se află, în cea mai mare parte,
la Banca Reglementărilor Internaţionale din ELVETIA
BANCA REGLEMENTELOR INTERNAŢIONALE – site: www.bis.org
Este o institutie financiara internationala creata în scopul reglementarii datoriilor din primul razboi mondial ale Germaniei fata de alte tari europene, având rolul de mandatar al tarilor beneficiare dar si pentru intensificarea cooperarii între bancile centrale din lume si alte institutii financiare internationale pentru o mai mare stabilitate a sistemului financiar si monetar international.
A fost creata în anul 1930 în urma planului “Young” care prevedea plata de compensatii de razboi din partea Germaniei.
la Banca Reglementărilor Internaţionale din ELVETIA
BANCA REGLEMENTELOR INTERNAŢIONALE – site: www.bis.org
Este o institutie financiara internationala creata în scopul reglementarii datoriilor din primul razboi mondial ale Germaniei fata de alte tari europene, având rolul de mandatar al tarilor beneficiare dar si pentru intensificarea cooperarii între bancile centrale din lume si alte institutii financiare internationale pentru o mai mare stabilitate a sistemului financiar si monetar international.
A fost creata în anul 1930 în urma planului “Young” care prevedea plata de compensatii de razboi din partea Germaniei.
Surse:http://stareanatiunii.com
pag. 118 Raport anual BNR 2012
www.gandeste.org
Hotnews.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu