UE, Schengen, SUA şi Wikileaks: Deasupra României s-au ciocnit nu doar interese americane şi ruseşti, ci şi americane şi europene

Telegramele deţinute de Wikileaks, publicate în aceste zile de presa română banalizate de cei implicaţi sau de comentatori relevă însă aspecte necunoscute până în prezent, dar foarte importante, despre poziţii neasumate public ale principalilor decidenţi în stat, în ultimii ani.

Câteva exemple:

Deşi a criticat proiectul construcţiei autostrăzii Transilvania de către firma americană Bechtel, început în 2004 în timpul lui Adrian Năstase, o telegramă transmisă Departamantului de Stat susţine că, în 2005, după o întâlnire la Washington cu fostul preşedinte George W. Bush, Traian Băsescu a promis să-l sprijine.

Traian Băsescu se hotărâse încă din 2005 să cumpere avioane americane F - 16 pentru înzestrarea armatei. CSAT a decis acest lucru abia în martie 2010 şi, aparent, după o analiză atentă şi a ofertelor companiilor europene de profil. Însă, se vede, decizia fusese luată cu mult înainte.

Tot din 2005 (martie) datează o altă telegramă în care Băsescu îi spune însărcinatului cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti că, pentru securizarea frontierelor României, a fost încheiat un contract cu concernul european EADS (mai precis cu divizia germană). Băsescu spune că acest contract de 800 mil dolari este inutil şi corupt, iar americanii par că-i dau dreptate. Securizarea frontierelor era necesară pentru aderarea României la Spaţiul Schengen. Abia în februarie curent, când s-a văzut clar că România nu va intra în Spaţiul Schengen în martie, preşedintele a ameninţat că va dirija banii din contract (mai sunt de cheltuit în jur de 150 mil. euro) către IMM-uri. Însă acest contract, renegociat în timp, continuă.

Nu ştim din telegrame cum este privit preşedintele român de actuala administraţie de la Casa Albă. Dar ştim acum că fosta administraţie republicană îl considera un proamerican, orientare pe care preşedintele a susţinut-o, de altfel, public. Disputa cu europenii şi mai ales cu Franţa a preşedintelui se datorează şi acestei poziţii. Asta este şi raţiunea pentru care telegramele relevă o oarecare îngrijorare, în 2007, când preşedintele a fost suspendat din funcţie de Parlament.

În schimb, fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu care era privit de americani cu suspiciune (este sugerată chiar o posibilă poziţionare a sa în favoarea intereselor ruseşti) a avut de "pătimit" pentru reţinerea sa în relaţia cu SUA. În 2006, relevă o telegramă, el ar fi dorit să meargă în Statele Unite. Vizita nu a avut loc pentru că, spune documentul citat, el nu şi-a schimbat poziţia faţă de adopţiile internaţionale. Or, în vremea lui Adrian Năstase, adopţiile internaţionale fuseseră blocate de europeni, în ciuda presiunilor americane. În pragul aderării României la UE, Tăriceanu i-ar fi înfuriat pe unii membri ai UE (cu excepţia Italiei, probabil) dacă ceda presiunilor Washingtonului şi ar fi permis reluarea adopţiile. Măsurile de retorsiune americane: Tăriceanu nu a putut merge la Washington în 2006. Tot din telegrame aflăm că Mircea Geoană a mers la Moscova cu avionul lui Sorin Ovidiu Vântu, că România se temea că, din cauza divergenţele europenilor nu va putea fi stopată ofensiva agresivă a Gazprom sau că România a cerut SUA să negocieze cu Turcia tranzitul de gaz lichefiat spre Constanţa.

Privite aşa, telegramele nu reprezintă deloc doar un cancan politic şi nu trebuie reduse la cazul Teo Peter care a ocupat bună parte a dezbaterilor din ultimele zile. Ele aduc la lumină ceea ce politicienii au trecut sub tăcere, evidenţiază interesul american în România şi dau o imagine despre resortul care a stat la baza luării unor decizii care, la un moment dat, nu-şi au o explicaţie clară.

Sursa:http://www.zf.ro