Morar și Kovesi au mușamalizat un jaf de 5 miliarde de euro

Morar și Kovesi au mușamalizat un jaf de 5 miliarde de euro 

Printr-o inginerie financiară regizată prin documente falsificate de către 2.600 primari, dintre care 2.500 sunt ai PDL, în cârdăşie cu 40.000 de consilieri locali, dar şi angajaţi de la APIA, crescătorii de animale din România au fost furaţi, în fiecare an, din 2007 şi până acum, cu un miliard de euro • Practic, România a furat în cinci ani de zile de la Uniunea Europenă, prin complicitatea primarilor, consilierilor locali şi angajaţilor APIA, circa 5 miliarde de euro • Aceşti banii reprezintă subvenţia pe care trebuia să o încaseze România din fonduri europene pentru cele aproximativ 4.000.000 de hectare de păşune • MRU a vrut să legalizeze furtul destinat crescătorilor de animale, iar Kovesi şi Morar au muşamalizat dosarele privind dispariţia subvenţiilor europene pentru păşuni

Începând din 2007, România a declarat la Uniunea Europeană că deţine aproximativ 4.000.000 de hectare de păşuni, din care circa 80% din suprafaţă se află în zona submontană. Pentru suprafaţa de păşune necesară animalelor, crescătorii beneficiază de o subvenţie anuală care variază între 125-385 euro/ha, în funcţie de zonă, însă media este undeva în jur de 300 de euro/ha. Din această sumă, statul este obligat să plătească crescătorilor de animale circa 20%, restul fiind bani din bugetul Comunităţii Europene.

Din dorinţa de a nu plăti aceşti 20% cât şi din dorinţa de a "rotunji bugetele locale ale primăriilor", toate guvernele de până acum au făcut tot ceea ce a fost posibil (şi chiar au reuşit) să ascundă cât mai bine această subvenţie de urechile ţăranului de la noi. Culmea, chiar au dat anumite "ordine", prin care permiteau primăriilor să se declare crescători de animale, cu toate că ştiau prea bine că Primăria nu are nici animale şi nu desfăşoară nici activitate agricolă. Astfel, cel ce trebuia să închirieze (concesioneze) terenurile către ţărani, adică primăria, din arbitru a fost transformat în jucător, punându-le oamenilor condiţii aberante de genul "vaca dumneavoastră nu arată ca cea de la Milka" sau trebuie să fiţi în acelaşi timp şi "lucrător în pesiunea agroturistica" dar şi "lucrător în creşterea animalelor". De ce? Simplu. Pentru ca adevăraţii crescători de animale să nu poată păşuna pe aceste terenuri, dar, în schimb, primăria să le declare păşuni, pentru a încasa subvenţia. Practic, este cel mai uşor de accesat o subvenţie europeană, condiţia fiind aceea să ai animale. În acest sens, Comunitatea Europeană a definit Unitatea Vită Mare (un cal, o vacă = 1 UVM; o oaie, o capră = 0.15 UVM). Încărcătură maximă pe teren este 1 UVM, adică cu un cal poţi încasa subvenţia pe un hectar, dar dacă numărul animalelor este mic, aşa cum este acum în România, cu încărcătură minimă obligatorie (0,3 UVM), poţi încasa subvenţia pe un hectar. Deoarece, în general, în România animalele nu mai acopereau nici măcar cu minimul obligatoriu întreaga păşune (0,3 UVM/ha), statul român a dat posibilitatea, încă din 2008, prin Ordinul 246/2008 ca primăriile să declare suprafeţele de păşune ce nu sunt acoperite de animalele oamenilor. Astfel, la art. 5, alin. 7 al Ordinului 246/2008 se precizează: "Consiliile locale pot depune cereri de plată pentru pajiştile comunale pe care le administrează şi pentru care nu au fost încheiate contracte de arendă, concesiune, închiriere sau pentru care nu se încasează taxe de păşunat, iar pe aceste terenuri trebuie să desfăşoare propria activitate agricolă, pentru respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute la art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006". Din păcate, acest Ordin a fost foarte prost înţeles în teritoriu, lăcomia primărilor generând catastrofe la nivel naţional, ce au dus la scăderea numărului de animale de aproximativ trei ori, primăriile refuzând practic să le mai închirieze oamenilor păşuni, pentru a putea să declare cât mai mult.

Primarii s-au ascuns în spatele ciobanilor

APIA a comunicat însă, în scris, către ZIUAnews, că suprafaţa de păşune declarată de către România nu este de 4.000.000 de hectare, ci mult mai mică. "Suprafaţa totală de păşune declarată de către fermierii care au depus dosare de sprijin pe suprafaţa la APIA este următoarea: în anul 2008 - suprafaţa de 2.559.174,26 ha; în anul 2009 - suprafaţa de 2.647.633,84 ha; în anul 2010 - suprafaţa de 2.606.256,07 ha ;în anul 2011 - suprafaţa de 2.606.587,72 ha" se precizează în răspunsul APIA. Târziu, primării şi-au dat seama că au încălcat flagrant Legea 78/2000, care la art.181, precizează că "Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi". Practic, primarii nu au avut nici animale, dar nici nu au desfăşurat activitate agricolă. Unii din ei, mai inteligenţi, au început să nu mai declare în mod direct, ci prin ciobănii care adunau oile sau diverse asociaţii fantomă, uitând însă că Ordinul 246/2006, îi obliga pe ciobani să aibă acceptul fiecărui membru pentru a solicita plăți şi să distribuie banii către cei ce le-au dus oile.


Schema prin care se fură banii europeni


Pentru a înţelege exact cum adevăraţii crescători de animale au fost furaţi de către primari, în complicitate cu reprezentaţii APIA, şi care este suma pe care o pierd anual, ZIUAnews prezintă un exemplu concret care este valabil pentru 2.600 de localităţi din România.


La Comarnic, judeţul Prahova, pentru 125 hectare de păşune se încasează, în medie, circa 300 euro/ha, adică un total de 37.500 euro, iar Comunitatea Europeană impune o încărcătură între 0,3-1 UVM/ha. Cum din păcate în România nu mai sunt animale, de abia dacă se acoperă minimul de 0,3 UVM/ha (o vacă=1 UVM, un cal=1 UVM, o oaie=0,5 UVM) practic, în exemplul de mai sus, pe izlazul din Comarnic au fost 40 vaci, ceea ce înseamnă că fiecare om ar fi putut să încaseze 125 haX 300 euro/ha/40UVM=937.5 euro/cap de animal/an, ceea ce din păcate nu s-a şi întâmplat. Practic, crescătorul de animale din Comarnic pierde pe an această sumă încă din 2007, deoarece nimeni nu auzise de această subvenţie, dar şi din cauza lăcomiei şi şmecheriilor regizate de către primarul PDL, Dorian Botoacă. Mai mult, primarul a scos din caseria primăriei bani pentru "curăţatul mărăcinilor" de pe păşune, plătind 850 lei/ha, dar în realitate, s-a achitat doar 150 de lei/ha, restul banilor intrând în buzunarul edilului iar mărăcini sunt în continuare pe păşune. Acest mecanism de fraudare a fondurilor europene este aplicat de către circa 2 600 de localităţi din România.

Kovesi şi Morar, giranţii jafului financiar de la APIA

De mai bine de trei ani de zile, la Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie dar şi Direcţia Naţională Anticorupţie se află câteva sute de sesizări privind această inginerie de sifonare a fondurilor europene, dar totul este ţinut la sertar. Numai în sesizarea din 27 aprilie 2012 către procurorul general Laura Codruţa Kovesi făcută de Asociaţia pentru Prevenirea Abuzurilor Fiscale (APAF), sunt menţionate circa 100 de localităţi din 23 de judeţe, unde primarii au substras fonduri europene prin declaraţii false. "Dorim să supunem atenţiei dumneavoastră o problemă naţională, pentru că în urmă cercetărilor ce le veţi efectua să dispuneţi urgentarea cercetărilor în cazul a sute de dosare din ţară a căror soluţionare trenează de mai bine de 3 ani de zile în unele cazuri, şi pedepsirea celor vinovaţi pentru că ţăranii români şi România să nu mai fie privaţi de 1.000.000.000 de euro/an - subvenţia acordată din bani europeni, pentru cele aproximativ 4 milioane de hectare de păşune. În urma anunţurilor mai multor membri ai asociaţiei noastre, supunem atenţiei dumneavoastră situaţia fondurilor europene din următoarele județe/ localităţi: judeţul Arad (comuna Barzava), Arges (comuna Corbeni), Bacău (comunele Podul Turcului, Palancă, Tazlau, Trotus, Moinesti, Comanesti), Bistriţă Năsăud (comunele Telciu, Recea, Uriu), Braşov (comuna Beia), Botosani (localităţile Mitoc, Manoleasa, Baluseni, Roma, Rauseni, Milisesti Husi, Conteşti, Dornesti, Cristinesti, Dangea, Hiliseu, Curtesti, Dobarceni, Hlipiceni, Candesti, Cordareni, Dangeni, Româneşti, Rauseni, Unteni, Trusesti), Buzău (comunele C.A. Rosetti, Smeeni, Întorsură Buzaului, Bridei, Barcani), Caraş Severin (comună Domasnea), Dambovita (oraşul Târgovişte şi comuna Conteşti), Gorj (oraş Targu Jiu, comunele Maloaia, Stoienesti), Hunedoara (oraş Deva şi comunele Rău de Mori şi Bănită), Iasi (comunele Gulban, Ion Neculce, Ruginoasă, Probota, Golaesti, Podul Iloaiei, Raducaneni, Ceplenita, Tibanesti, Vladeni, Andrieseni, Scobinti, Pugari), Maramures (localităţile Giulesti, Recea, Ocnă Sugatau, Băia Sprie, Desesti, Ariesul de Pădure, Sătul Lung), Mehedinti (comuna Jana), Mures (comunele. Vânători, Apold, Bichis, Poiană Teiului, Desesti), Neamţ (comunele. Hamgu, Lunca Cernii de Jos, Boghicea, Pazieni), Prahova (localităţile Secaria, Valea Doftanei, Comarnic), Salaj (comunele Protenesti, Surduc, Borză), Satu Mare (comunele Craidorolt, Cehal, Dobă, Culciu, Calinesti, Turulung, Apă), Suceava (oraş Vatra Dornei), Timis (comuna Biled), Vaslui (localităţile Codaesti, Târgul Frumos, Vetrişoară, Rosiesti) şi Vrancea (oraş Focsani). Din informaţiile pe care le deţinem, se pare că la nivel de ţară numărul lor este mult mai mare iar din afirmaţiile membrilor noştri reieşind totodată că în orice localitate unde primarul este de aceeaşi culoare politică cu majoritatea consiliului local, subvenţia a fost încasată de către primărie. Practic, în sute de localităţi, primarii împreună cu membrii Consiliul Local, falsifică Declaraţia de Eligibilitate fără a fi traşi la răspundere, lucru ce probabil le-a dat aripi, această falsificare repetându-se an de an. Apoi banii sunt ingenios scoşi din bugetul primăriei, fie platindu-se lucrări care nu există, fie plătindu-se între 850 şi 1.200 de lei pentru curăţatul unui hectar de păşune în condiţiile în care în ţară preţul este de 100-150 lei/ha curăţatul păşunii", se precizează în plângerea APAF către Laura Codruţa Kovesi.

MRU a încercat să legalizeze furaciunile primărilor

Din dorinţa de a opri această hoţie la nivel de ţară, APAF a depus la Parlamentul European , Petiţia nr. 0811/2011 prin care anunţă că banii destinaţi agricultorilor în România, prin Ordin al Guvernului, ajung de fapt în buzunarele primărilor, cerându-le acestora să oblige statul român să anuleze aceste ordine. Că urmare a acestei petiţii, a apărut Legea pajiştilor în noiembrie 2011, prin care practic interzicea Consiliilor Locale să mai acceseze această subvenţie. Din păcate, nimeni nu respectă această lege în nicio localitate din România. Şi că totul să fie şi mai frumos, fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu a iniţiat un proiect de Ordonanţă de Urgenţă prin care, din dorinţa "de a nu afecta bugetele locale ale primăriilor", propune, nici mai mult nici mai puţin, ca primării să depună cererea de subvenţie şi în anul 2012 chiar dacă "Legea pajiştilor" este în vigoare şi ar trebui aplicată. Practic, fostul premier vroia să muşamalizeze toată această inginerie de furat fonduri europene, dar din fericire proiectul nu a fost promulgat pentru că MRU a fost debarcat de către Parlament.

Pasivitatea, complicitate şi tupeu instituţionalizat

"Este aproape inexplicabilă pasivitatea DNAdin fiecare județ, care din sute de primări cercetaţi, au dispus începerea urmăririi penale pe 2-3 persoane, cu toate că falsificarea Declaraţiei de Eligibilitate, chiar şi privită prin prisma faptului că păşunile sunt în realitate folosite de crescătorii de animale însă fără a avea contracte de închiriere sau concesiune. Sunt sute de cetăţeni care susţin că au sesizat DNA.-ul de mai bine de 3 ani de zile. spectul comunicat din toate În toate judeţele ţări, fraudarea păşunii nu este comisă numai de primar, Declaraţia de Eligibilitate fiind semnată atât de acesta, cât şi de consilierii locali, care nu au fost traşi la răspundere de D.N.A. în nicio localitate din ţară, cu toate că şi ei, prin cel împuternicit de ei, semnează Declaraţia de Eligibilitate. Datorită pasivităţii D.N.A.-urilor judeţene, tupeul primarilor este atât de mare încât îşi permit şi în 2012 să nu respecte "Legea păşunii" şi în continuare să nu concesioneze către adevăraţii crescători de animale păşunile existente. Cercetările trebuiesc extinse la nivel de ţară şi împotriva angajaţilor APIA din centrele judeţene care sub acoperirea faptului că nu sunt obligaţi să cerceteze decât 5% din suprafeţele declarate, susţin că nu au nicio vină în încasarea subvenţiilor de către primării, lucru foarte greu de crezut în condiţiile în care animalele din fiecare localitate sunt declarate la APIA de către ţărani pentru a-şi încasa subvenţia pe cap de animal. Probabil cei de la APIA bănuiesc că animalele declarate păşunează pe trotuar" a declarat preşedintele APAF, Garbis Kehaiyan pentru ZIUAnews.

Avertismente discrete, dar cu bătaie lungă

Surse din cadrul DNA au precizat pentru ZIUAnews că furtul subvenţiilor europene pentru păşuni a ajuns la dimensiuni greu de imaginat şi că "în afara celor 2.600 de primari, din care 2500 sunt "portocalii", mai trebuiesc arestaţi şi vreo 40.000 consilieri, lucru care nu se va întâmpla niciodată în România, pentru că nu ar avea unde să-i închidă". În schimb, oficialii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dar ai guvernului USL au recomandat discret celor care au făcut valuri pe această temă că "ar fi bine să facă linişte, deoarece România riscă să piardă 12 miliarde de euro în cazul în care tam-tam-ul ajunge la urechile Comunităţii Europene".


Edilul ajuns, peste noapte, crescător de animale


APIA a comunicat ZIUAnews (vezi tabelul) că între 2008 şi 2011 a efectuat plăti complementare directe către sectorul zootehnic, adică "prima pe exploatare specie bovină" în valoare totală de 2.542.322.207 lei, iar ca "prima pe cap de animal speciile ovine/caprine" în valoare totală de 1.080.886.645,5 lei. Ceea ce însemnă că în cei patru ani, ajutorul acordat de APIA ca plăți complementare către sectorul zootehnic a fost de 3.623.208.853,5 lei, adică circa un miliard de euro. Oficialii APIA, dar şi cei ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu au precizat nimic despre subvenţia încasată pentru păşuni de către primarii care s-au declarat crescători de animale, cu toate că APIA ştia prea bine că Primăria nu are nici animale şi nu desfăşoară nici activitate agricolă. Consecinţele încălcărilor succesive ale acestor prevederi legale au fost dramatice pentru România, deoarece unul din punctele din declaraţia de eligibilitate a Consiliului Local spune că ei sunt neeligibili la accesarea acestor fonduri dacă există animale aparţinând altor crescători, ce păşunează chiar şi fără contract de închiriere, motiv pentru care în multe localităţi, chiar şi cu păşunile goale ciobanii nu îşi mai pot paște oile pentru ca Primăria să îşi poată încasa subvenţia.

Ion Teleanu... Sursa: http://www.ziuanews.ro